EKG

Unda P - aspect normal

• pozitivă în toate derivațiile, mai puțin aVR

• durata maximă = 0.10s (<3 mm)

• amplitudine maximă = 2.5 mm

• simetrică

Intervalul PQ (PR) - aspect normal

• include unda P și segmentul PQ (PR)

• izoelectric

• durata = 0.12-0.20s (3-5 mm)

  • < 0.12s → tahicardie

  • > 0.20s → BAV

Complexul QRS - aspect normal

• durata maximă = 0.10s (<3 mm)

• unda R crește progresiv în V1-V5, e maximă în V5 și scade în V6

• unda S crește în V1-V2, e maximă în V2 și după scade progresiv în V3-V6

  → S<R în V1 și R>S în V6

Segmentul ST - aspect normal

• izoelectric, ușor supradenivelat (1-2 mm) în V1-V2

• durata = 0.10-0.12s (3-5 mm)

• punctul J = punctul de joncțiune dintre QRS și segmentul ST

Unda T - aspect normal

• pozitivă în toate derivațiile, mai puțin aVR

• asimetrică (panta asc. mai lentă, panta desc. mai rapidă)

• amplitudine T = 1/3 din R

DAD

➡ DII
✅ unda P cu amplitudine >2,5 mm

✅ aspect ascuțit, simetric (P pulmonar)

➡ V1
✅ componenta inițială, pozitivă a undei P >1,5 mm

DAD

➡ DII
✅ unda P cu durată >120 ms

✅ aspect bifazic (P mitral).

➡ V1
✅ componenta terminală, negativă a undei P >1 mm amplitudine și >40 ms durată.

Dilatare biatrială

Dilatare Biatrială (HBA) = DAD + DAS

✅ În DII: Unda P >2,5 mm (HAD) și >120 ms (HAS).
✅ În V1:

• Componentă inițială, pozitivă >1,5 mm (HAD).

• Componentă terminală, negativă >1 mm și >40 ms (HAS).

HVS

➡ Axa inimii: DAS

➡ QRS îngust (<120ms)

📊 Amplitudine: Creșterea amplitudinii complexelor QRS.

🧮 Indicele Sokolow-Lyon: ISL = S(V1/V2) + R(V5/V6) ≥ 35mm

↩ Modificări secundare de repolarizare (ST-T): ST subdenivelat și T negativ asimetric în V5, V6.

HVD

➡ Axa inimii: DAD

➡ QRS îngust (<120ms)

📊 Amplitudine: Creșterea amplitudinii complexelor QRS.

🧮 Indicele Sokolow-Lyon: ISL = R(V1/V2) + S(V5/V6) ≥ 10.5mm

↩ Modificări secundare de repolarizare (ST-T): ST subdenivelat și T negativ asimetric în V1, V2.

Tahicardia sinusală

✅ Frecvență cardiacă (FC) >100 bpm
✅ Unda P pozitivă în I, II, aVF și negativă în aVR
✅ Interval PR normal (120-200 ms)
✅ QRS normal (≤120 ms)

📌 Concluzie: Ritm sinusal regulat, rapid → TS.

Bradicardia sinusală

✅ Frecvență cardiacă (FC) <60 bpm
✅ Unda P pozitivă în I, II, aVF și negativă în aVR
✅ Interval PR normal (120-200 ms)
✅ QRS normal (≤120 ms)

📌 Concluzie: Ritm sinusal regulat, lent → BS.

Fibrilația atrială

✅ unde P absente

✅ prezența undelor de fibrilație “f“

• mici, neregulate, de amplitudine și morfologie variabilă

• frecvență 400-600/min

  → se observă cel mai bine în DII, V1

✅ intervale RR neregulate

📌 Concluzie: Lipsa undelor P + ritm neregulat → FA.

Flutter atrial

✅ unde P absente

✅ prezența undelor de flutter “F“

• aspect de “dinți de fierăstrău”, amplitudine și morfologie constantă

• frecvență 250-350/min

  → se observă cel mai bine în DII, DIII, aVF, V1

✅ intervale RR regulate

• Raport 2:1: La fiecare 2 unde F, urmează 1 complex QRS (frecvență ventriculară ~150 bpm).

• Raport 3:1: La fiecare 3 unde F, urmează 1 complex QRS (frecvență ventriculară ~100 bpm).

• Raport 4:1: La fiecare 4 unde F, urmează 1 complex QRS (frecvență ventriculară ~75 bpm).

Bloc AV de gradul 1

🔹 PR > 200 ms (≥ 5 pătrățele mici)
🔹 Fiecare undă P este urmată de un complex QRS
🔹 Nu există blocări ale impulsurilor (doar întârziere)

📌 Concluzie: PR prelungit, dar fiecare P conduce un QRS → Bloc AV grad 1.

Bloc AV de gradul 2 Mobitz I

🔹 Undele P nu sunt urmate mereu de QRS (conducere intermitentă)

✅ PR se alungește progresiv până când o undă P este blocată (fără QRS)
✅ Pattern repetitiv: PR lung → mai lung → și mai lung → P blocată

📌 Concluzie: PR progresiv mai lung până se pierde un QRS → Bloc AV Mobitz I.

Bloc AV de gradul 2 Mobitz II

🔹 Undele P nu sunt urmate mereu de QRS (conducere intermitentă)

✅ PR constant, dar unele unde P nu conduc QRS
✅ Poate avea un raport fix (ex. 2:1, 3:1) → ex. 2 unde P la 1 QRS
✅ Risc ridicat de progresie la Bloc AV de grad 3

📌 Concluzie: PR fix, dar unele unde P nu conduc → Bloc AV Mobitz II.

Bloc AV de grad înalt

✅ Unde P regulate (frecvență atrială normală).
✅ Unele unde P nu sunt urmate de QRS (bloc atrioventricular avansat).
✅ Când există conducere, PR este normal sau prelungit, dar fix.
📌 Concluzie: Mai multe unde P blocate la rând (ex. 3:1, 4:1) → Bloc AV de Grad Înalt.

Bloc AV de gradul 3

🔹 Disociere completă între unde P și QRS (atrii și ventriculi bat independent)
🔹 Undele P nu conduc deloc la QRS
🔹 Ritm de scăpare ventricular (QRS larg, frecvență <40 bpm)

📌 Concluzie: Fără legătură între P și QRS → Bloc AV complet.

BRD

⏱ QRS ≥ 120 ms (≥ 3 pătrățele mici) → Bloc de Ramură

📍 V1: Aspect de tip rSR' ('urechi de iepure' sau litera M), cu unda R' terminală amplă

📍 V6 și DI: Undă S largă, adâncă și persistentă.

📉 Modificări secundare de repolarizare: segment ST subdenivelat și unda T negativă în V1, V2.

BRS

⏱ QRS ≥ 120 ms (≥ 3 pătrățele mici) → Bloc de Ramură

📍 V5, V6, I, aVL: Unde R largi, crestate ('notched') sau în platou, monomorfe, fără unde q septale."

📍 În derivația V1: Aspect de tip QS (complex negativ adânc) sau rS cu r foarte mic.

📉 Modificări secundare de repolarizare: segment ST subdenivelat și unda T negativă în V1, V2.

Localizarea infarctelor

Stadiile evolutive ale EKG-ului in infarct

STEMI

📍 ST: supradenivelare de segment ST semnificativă

🎯 Localizare: în derivațiile [ex: II, III, aVF]

🪞 Imagine în oglindă: subdenivelare de segment ST în derivațiile opuse:

• II, III, aVF 🔄 oglindă cu I, aVL

• V1, V2 🔄 oglindă cu Peretele Posterior

⚫ Unde Q de necroză : (adânci și largi > 0.04s) în derivațiile [...]."

Non-STEMI

📍 Unda T: "Se observă unde T negative, adânci, simetrice și ascuțite în derivațiile [V2-V6]."

📉 Segment ST: "Posibilă subdenivelare orizontală de segment ST ([1-2] mm)."