Apele Continentale

Această serie de flashcards acoperă elementele principale ale apelor continentale, inclusiv clasificările apelor subterane, caracteristicile râurilor, tipurile de lacuri și morfologia ghețarilor.

Apele continentale

Cuprind apele subterane și apele de suprafață, cele din urmă incluzând apele curgătoare, apele stătătoare și ghețarii.

Apele freatice

Ape subterane alimentate de apele curgătoare și de precipitații.

Apele de adâncime

Ape subterane care rezultă din condensarea vaporilor de apă proveniți de la magmă.

Strate permeabile

Formațiuni geologice alcătuite din roci care permit infiltrarea apei, precum nisipul și loess-ul.

Strate impermeabile

Formațiuni geologice alcătuite din roci care determină stagnarea și circularea apelor, precum granitul și bazaltul.

Izvor (obârșie)

Locul unde apa subterană apare la suprafață.

Izvoare termale

Sunt izvoare cu apă caldă, având temperaturi de exemplu de $56^{\circ}\text{C}$ la Băile Herculane sau $98^{\circ}\text{C}$ în Mexic și Venezuela.

Borvizuri

Izvoare carbogazoase regăsite în regiunile vulcanice.

Gheizere

Izvoare cu debit intermitent localizate în Islanda și SUA.

Curs

Drumul parcurs de o apă curgătoare de la izvor spre locul de vărsare.

Curs superior (în amonte)

Segmentul de început al unui râu, determinat de treapta de relief străbătută.

Estuar

Gură de vărsare sub formă de golf în formă de pâlnie, generat de o maree puternică.

Deltă

Câmpie aluvionară în continuă formare în locul unui fost golf marin.

Bazin hidrografic

Suprafața teritorială de pe care un râu își colectează afluenții, cel mai întins fiind cel al fluviului Amazon, cu peste $7 \times 10^6\,km^2$.

Afluent

Curs de apă care se varsă într-o altă apă curgătoare sau într-un lac.

Confluență

Locul în care un afluent se varsă în râul colector.

Cumpăna apelor

Linia imaginară situată pe cele mai mari altitudini care delimitează două bazine hidrografice.

Dunărea

Fluviu european care trece prin $10$ state și $4$ capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Lac

O masă de apă acumulată în scoarța terestră.

Lacuri relicte

Lacuri care au fost în trecut mări, exemple fiind Marea Caspică și Lacul Aral.

Lacul Baikal

Cel mai adânc lac tectonic din lume, având o adâncime de $1670\,m$.

Limane fluviatile

Formațiuni de apă stătătoare precum lacul Snagov.

Lagune (lacuri litorale)

Exemple includ Razim, Sinoe, Zmeica și Golovița.

Lacuri antropice

Lacuri create de om, cum ar fi Porțile de Fier I și II (pe Dunăre), Ribinsk (pe Volga) și Itaipu (pe Parana).

Baltă

Formațiune de apă stătătoare cu adâncimi și suprafețe mai mici decât lacurile.

Mlaștină

Teren jos caracterizat prin exces de apă și prezența vegetației hidrofile.

Ghețari

Mase de gheață rezultate în urma acumulărilor de zăpadă din regiunile polare și alpine.

Firn

Zăpadă grăuntoasă care stă la baza formării ghețarilor.

Ghețari continentali

Ghețari de mari dimensiuni localizați în Antarctica și Groenlanda, sub formă de banchize și aisberguri.