Judiciara

Relevanța tulburărilor de personalitate în arena legală.

Tulburările mentale pot să joace un rol în aplicarea legii ca o condiție care scuză comportamentul infracțional(insanity defense,deminished responsability) sau ca o condiție agravantă(recidiva, cruzimea nejustificată, lipsa empatiei/ vinei)

Infracționalitatea

o trăsătură/ dispoziție de a comite infracțiuni,nu este complet determinată biologic, dar background-ul biologic crește probabilitatea

Clinicienii și justiția

nu se raportează la tulburările de personalitate ca la major

mental ilnesses.

Tratament tulburari de personalitate

Nu există unul rapid și/sau eficient

Memoria

un bloc organizat de cunoștințe tinut laolată de o rețea de asocieri

scenariul memoriei

instructiunile de asamblare a evenimentului,in ce ordine au fost

EFECTUL DEZINFORMĂRII

3 etape:

- Prezentarea unui eveniment relevant dpdv judiciar

- Introducerea unor informații false (de obicei prin întrebări sugestive: conțin informații care nu au existat în eveniment)

- Testarea memoriei participanților (reactualizare, recunoaștere, delayed).

Relevanța memoriei pentru contextul judiciar

Mărturiile oamenilor se bazeaza pe memorie. Documentate numeroase cazuri de condamnări eronate bazate în mare măsură pe declarații/ recunoașteri eronate.

Recunoșterea suspectului:Fillers inadecvați.

Nu respectă descrierea infractorului făcută de martor

Recunoșterea suspectului:Biasări fizice.

caracteristici fizice care ies în evidență, semnificativ diferite de fillers

Recunoșterea suspectului:No double blind

ofițerul care realizează procedură nu ar trebui să știe care este suspectul.

Recunoșterea suspectului:Transfer inconștient.

martorul alege o persoană familiară, pe care a mai văzut-o înainte (în vecinătate), dar nu realizează acest lucru

TEORII EXPLICATIVE ALE COMPORTAMENTULUI INFRACȚIONAL

Teoria Abnormalităților biologice,Dovezi neuroștiințifice,IQ și infracționalitate,GENERAL STRAIN THEORY,TEORIA CONSTRUCȚIEI SOCIALE

Teoria Abnormalităților biologice

studii de antropologie criminală bazate pe tehnica măsurării diferitelor părţi ale corpului omenesc: sinusurile frontale foarte pronunţate, orbitele mari şi depărtate

Dovezi neuroștiințifice

încercarea de a localiza originile pedofiliei în anomaliile structurale ale creierului -> volum mai mic al materiei cenușii față de grupul de control (persoane cu o altă orientare sexuală)

IQ și infracționalitate

indivizii cu IQ scăzut se angajează mult mai frecvent în

comportamente ilicite

GENERAL STRAIN THEORY

persoanele care se confruntă cu diferiți stresori pot apela la un coping de tip infracțional

GENERAL STRAIN THEORY:tipuri stresori

Stresori obiectivi vs. subiectivi(mai mult impact)

Stresori anticipați/la care am fost martori/experiențiați(mai mult impact)

CUM POT STRESORII SĂ INFLUENȚEZE ADOPTAREA COMPORTAMENTELOR INFRACȚIONALE?

1. Inducerea emoțiilor negative (frică, furie, tristețe, etc)

2. Reducerea controlului social – situații în care individului îi este îngrădită autonomia

3. Facilitarea învățării sociale legată de infracționalitate – expunerea la contexte de încurajare a comportamentelor deviante (ex. bullying)

TEORIA ÎNVĂȚĂRII SOCIALE

Învățarea comportamentelor sociale prin învățare vicariantă

TEORIA CONSTRUCȚIEI SOCIALE

infracțiunea nu reprezintă un comportament distinct – nu există acte ce pot fi catalogate drept infracțiuni indiferent de context

TIPURI DE COMPORTAMENT INFRACȚIONAL

Infracțiuni împotriva unei alte persoane,proprietăți
de corupție și de serviciu (white-collar crimes) sau cibernetice (cyber-crimes)

Infracțiuni împotriva unei alte persoane

Crima/omorul calificat,de gradul 1 si 2,Uciderea din culpă,crimele in serie si uciderile in masa

Lovirea și alte violențe

Crima de gradul I

Cu intenția de a ucide victima

Cu premeditare

Grad crescut de violență

Crima de gradul II

Cu intenția de a cauza rani grave/a ucide (viziuni diferite in functie de stat)

Grad scăzut de premeditare

Grad mai scazut de violență

CRIMELE ÎN SERIE

un individ (sau indivizi) ucide două sau mai multe victime în evenimente separate

UCIDERILE ÎN MASĂ

uciderea a patru sau mai multe persoane simultan, într-un singur loc

Infracțiuni împotriva unei proprietăți

Furtul calificat

Infractorii amatori

informații multe, dar multe irelevante

strategii complexe = încărcătură cognitivă

Infractorii profesioniști

informații mai puține, dar folosite eficient

strategii simple, bazate pe experiență

Infracțiunile de corupție și de serviciu (white-collar crimes)

o infracțiune comisă de o persoană respectabilă și cu un statut social ridicat în cadrul ocupației sale

criminalitate ocupationala, comisă de către un individ pentru propriul profit

criminalitatea corporatistă, comisă de către corporație prin intermediul agenților săi

TEORII EXPLICATIVE INTEGRATIVE A WHITE COLLAR CRIMES

Convenience Theory
Self‐Deception Theory

Convenience Theory

A. Criminalitatea financiară se poate desfășura și

ascunde printre activitățile legale din cadrul organizației

B. dorinta de profit si succes fac atractiva comiterea infractiunilor de coruptie

C. Profesia și poziția în cadrul organizației permit comiterea de infracțiuni

D. Condițiile din organizație sunt de așa natură încât o

persoană poate comite infracțiuni financiare fără a fi

percepută ca fiind suspectă

Self‐Deception Theory

Teorie biosocială

a. Auto-amăgirea – origini evoluționiste: nevoie înnăscută de a minți pentru beneficii legate de supraviețuire și reproducere

- minciuna este cea care face diferența între white collar-crimes și street crime

- auto-amăgirea reduce cognitive load => infractorii devin mai convingători în realizarea infracțiunilor

b. Subterranean values of competititon

- ambiție pentru succes indiferent de mijloace

Infracțiunile cibernetice (cyber-crimes) FACTORI FAVORIZANȚI

Globalizarea,Rețelele distribuite,Sinopticismul,Trasee de date

Infracțiunile cibernetice (cyber-crimes) Factori explicativi

Nivel de educație

Statut socio-economic

infracțiuni cibernetice:

Accesarea si deteriorarea, ștergerea, alterarea sau suprimarea intenționată si neautorizata a datelor informatice

Teorii explicative infracțiuni cibernetice:

Teoria tranziției spațiale,Teoria Activității de Rutină

Teoria tranziției spațiale

(a) persoanele care își reprimă tendințele de a comite infracțiuni în mediul lor fizic sunt înclinate să manifeste un comportament deviant în spațiul cibernetic

(b) indivizii sunt capabili să comită infracțiuni datorită flexibilității mediului, a anonimatului și a lipsei factorilor de descurajare în spațiul cibernetic

(c) infractorii sunt capabili să scape/ să se ascundă cu ușurință datorită caracteristicilor din spațiul cibernetic

Teoria Activității de Rutină

realizarea unei infractiuni este legata de o persoana motivata sa comita o anumita fapta,de identificarea unei anumite victime si de absenta mecanismelor de control,iar in spatiul cibernetic timpul si distanta dintre persoane sunt imateriale,asadar prezenta simultana a celor trei elemente este o caracteristica constanta

CYBERCRIME

Factori individuali→Control inhibitor, standarde morale

Factori sociali→Lipsa reglementarilor clare si eficiente in ceea ce priveste activitatea cibernetica

Factori de mediu→Lipsa educatiei si a constentizarii asupra riscurilor din mediul cibernetic

Legislația→Inegalitati sociale, rata crescuta de șomaj

Tipuri de infracțiuni cibernetice

Phishing,Catphishing,SPAM,HACKING

Phishing

tehnică prin care se încearcă obținerea de date sensibile, cum ar fi numerele de cont bancar, printr-o solicitare frauduloasă prin e-mail

HACKING

accesarea neautorizată a unui sistem informatic pentru acces la informații sau pentru crearea de daune

memoria la copii

Copiii utilizează informațiile conversaționale pentru a răspunde întrebărilor pentru care nu au o memorie (clară)

Copiii pot fi

la fel de acurați ca adulții. Aceasta depinde însă de modul în care este accesată memoria (reactualizare liberă/ întrebări sugestive).Valabil doar pentru lucrurile pe care copiii le spun, nu pentru cele pe care nu le spun: erorile de omisiune.

Copiii și adulții

pot fi victimele contaminării memoriei prin tehnici de intervievare defectuoase.

Copiii sunt mai vulnerabili când:

- Nu înțeleg lucrurile despre care sunt întrebați

- Le sunt adresate întrebări detaliate/ repetate despre lucruri care nu li s-au întâmplat.

Modul în care sunt adresate întrebările

influențează modul în care copilul își amintește evenimentele.

Memoria copilului este

în multe cazuri, scena crimei și trebuie tratată ca atare: cu atenție la a nu o contamina.

FACTORI DE RISC ÎN PREDICȚIA COMPORTAMENTULUI INFRACTIONAL

DEZVOLTARE

ÎNVĂȚARE ȘI CONTEXT

BIOLOGICI

FACTORI LEGAȚI DE DEZVOLTARE

Risc social – saracie, respingere din partea covarstnicilor

Risc parental/familial - parenting inadecvat,CALITATEA vieții de familie

Risc psihologic - ATAȘAMENTUL NESECURIZANT,EMPATIE DEFICITARĂ,CRUZIMEA FAȚĂ DE ANIMALE,DEFICITE COGNITIVE ȘI DE LIMBAJ,IQ,ADHD,CD(conduct disorder)

FACTORI LEGAȚI DE DEZVOLTARE – MODELUL RISCULUI CUMULATIV

Nu există factori izolați care să explice comportamentul infracțional perfect,sunt mai multi in ac timp

FACTORI LEGAȚI DE DEZVOLTARE – Developmental cascade model

Factorii multipli de risc INTERACȚIONEAZĂ pe parcursul dezvoltării, determinând efecte pozitive sau negative – Bulgăre de zăpadă (snowballing effect)

FACTORI DE RISC LEGAȚI DE INVĂȚARE ȘI FACTORI SITUAȚIONALI

invatarea operanta si comportamentul infractional,invatarea sociala(Expectancy theory),Determinism reciproc(individul si mediul se infl unul pe altul)

FACTORI BIOLOGICI

genetici(predispozitii si diferente comportamentale ,psihofiziologici(temperamentul-predispozitie de a fi,determinata biologic)factori toxici la care au fost expusi prenatal,

INTEROGARE

totalitatea întrebărilor puse de investigator/intervievator unei părți implicate și a răspunsurilor date de aceasta, care ajuta la rezolvarea cazului

INTERVIEVARE INVESTIGATIVĂ

are rolul de a strânge informații relevante anchetei într-un context non-acuzator

MODELUL PROCESULUI TEORETIC INTERACTIV AL INTEROGĂRII/INTERVIEVĂRII

Construirea Raportului și a Relației
Manipularea Contextului
Provocarea de Emoții
Confruntare și Competiție
Colaborare
Prezentarea Dovezilor

Tehnica Reid STRUCTURĂ

Faza 1: Interviul de Analiză Comportamentală (BAI)
Faza 2: Interogatoriul în 9 pași

Tehnica Reid Faza 1:

Interviul de Analiză Comportamentală (BAI)=15 întrebări non-acuzatorii menite să evalueze vinovăția individului
asumptia de baza:vinovatii vor oferi raspunsuri foarte diferite de nevinovati
Doar persoanele considerate vinovate vor fi apoi supuse interogatoriului

Tehnica Reid Faza 2:

Interogatoriul în 9 pași
Pasul 1: Confruntarea directă a suspectului
Pasul 2: Dezvoltarea temelor
Pasul 3: Împiedicarea negărilor
Pasul 4: Depășirea obiecțiilor
Pasul 5: Atragerea atenției suspectului
Pasul 6: Recunoașterea și depășirea stărilor pasive
Pasul 7: Adresarea de întrebări alternative
Pasul 8: Obținerea detaliilor despre faptă
Pasul 9: Convertirea unei mărturisiri orale într-una scrisă

Limite ale tehnicii Reid

Judecarea vinovăției suspectului – la nivelul șansei
Efectul practicilor manipulative asupra validității unei confesiuni – risc crescut de mărturisiri false

MODELUL PEACE

P = Planning and Preparation

E = Engaging and Explaining

A = Account—Information Gathering

C = Closing

E = Evaluating

Mărturisirile [false]

un rezultat al interacțiunii intervievator (poliție) – suspect

Posibile motive mărturisirile [false]

dorința de a ajuta/proteja pe cineva (adolescenți vs. persoane adulte? Dar femei vs. bărbați?)

presiune externă exercitată asupra celui care oferă mărturia

modalitățile de oferire a acestor mărturisiri

Mărturisiri ca urmare a supunerii la stres
Mărturisiri false voluntare
Mărturisiri obținute prin persuasiune

PERSPECTIVA LEGALĂ Delincvența juvenilă

fenomenul care include ansamblul abaterilor si incalcarilor normelor sociale sanctionate penal,savarsite de minori

PERSPECTIVA SOCIALĂ Delincvența socială

constă într-o mare varietate de comportamente deviante,cum ar fi comportamentul agresiv,furturi mărunte,vandalism

PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ Delincvența juvenilă

Conduct disorder,Antisocial behavior, Schizophrenia with aggresive behavior,

Bullying

acțiunile sau amenințările repetate, inițiate de către una sau mai multe persoane,pentru a provoca frică, suferință sau rău. poate fi fizic,verbal,social,cyber

cum detectam un mincinos

detectare indicatori nonverbali(se comporta cu nervozitate şi evita contactul vizual) si verbali(interogatii peace si bai),testul poligraf

Indicatori (cues):

comportamente specifice asociate cu simularea

The Comparison Question Technique (CQT)ASUMPTIE TEORETICĂ:

persoanele care ascund adevărul experiențează emoții distincte față de cele care spun adevărul (frică/distres), ceea ce determină apariția reacțiilor fiziologice

The Comparison Question Technique (CQT)TIPURI DE ÎNTREBĂRI ADRESATE

irelevante nu starnesc reactii fiziologice puternice chiar daca mint sau nu

de comparatie starnesc reactii fiziologice puternice doar la cei sinceri little lies

relevante starnesc reactii fiziologice puternice doar la cei care ascund informatii relevante

Limite CQT

- Greu de realizat întrebări de comparație adecvate

- Diferențe inter-individuale în reactivitate și nivel de anxietate

- Susceptibil la contramăsuri

Testul Informațiilor Ascunse (Concealed Information Test - CIT)

Se înregistrează activitatea fiziologică a unei persoane în timp ce acesteia îi sunt adresate o serie de întrebări cu răspunsuri multiple cu un singur raspuns corect

FAZELE CIT

1.Construirea întrebărilor

2. Interviul pre-test:

3. Testarea propriu-zisă

4. Stadiul post-test

FAZELE CIT Construirea întrebărilor

– variante multiple de răspuns în funcție de informațiile avute la dispoziție

- condiții: informații relevante (centrale infracțiunii), variante de răspuns la fel de plauzibile (5-6 variante greu de discriminat)

FAZELE CIT Interviul pre-test:

-explicarea procedurii și a instrucțiunilor cu privire la sarcina persoanei testate

- persoana testată este rugată să scrie tot ceea ce știe despre evenimentul în cauză

- se administrează câteva întrebări de probă pentru aclimatizare + baseline

FAZELE CIT Testarea propriu-zisă

administrarea întrebărilor

FAZELE CIT stadiul posttest

metode de discriminare statistică

Testul Informațiilor Ascunse bazat pe Timpul de Reacție (RT based Concealed Information Test)

CIT ≠ test de detecție a simulării

se bazează pe asumpţia că subiectul testat va reacţiona mai puternic (va avea reacţii mai ample,persoana deţine „informaţii ascunse”) atunci când i se prezintă stimuli relevanţi (probă) decât atunci când i se prezintă stimuli irelevanţi (itemi din aceeaşi categorie cu stimulii relevanţi).

Limite CIT

Aplicabilitate mai restransa,Limite legate de ce își amintesc suspecții,Construirea itemilor poate fi laborioasa si dificila