1/32
Looks like no tags are added yet.
Name | Mastery | Learn | Test | Matching | Spaced | Call with Kai | Chat |
|---|
No analytics yet
Send a link to your students to track their progress
Părtinirea de confirmare
Tendința de a prefera și căuta informații care susțin credințele existente, ignorându-le pe cele care le contrazic.
Părtinirea de ancorare
Concentrarea excesivă pe prima bucată de informație întâlnită, care colorează ulterior percepția asupra întregului subiect.
Părtinirea de disponibilitate
Supraestimarea probabilității unui eveniment pe baza ușurinței cu care ne amintim exemple similare.
Efectele de încadrare (Framing)
Luarea unor decizii diferite în funcție de modul (pozitiv sau negativ) în care este prezentată aceeași informație.
Efectul de turmă (Bandwagon)
Adoptarea unei opinii sau a unui comportament doar pentru că este susținut de o majoritate.
Efectele de întărire și expunere
Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de un stimul doar prin expunerea repetată sau prelungită la acesta.
Disonanța cognitivă
Menținerea unei credințe în fața dovezilor contrare pentru a evita disconfortul mental, adesea prin "imunizarea" credințelor care fac parte din identitatea personală.
Efectul de ambiguitate
Tendința de a evita opțiunile care prezintă un grad ridicat de incertitudine.
Efectul Dunning-Kruger
Persoanele mai puțin competente tind să își supraestimeze capacitățile într-un domeniu.
Efectul „mai puțin înseamnă mai mult"
Dificultatea de a alege și scăderea satisfacției atunci când sunt prezentate prea multe opțiuni (paradoxul alegerii).
Efectele de ordine (Prioritate și Recență)
Ponderarea mai grea a informațiilor prezentate la începutul sau la sfârșitul unei liste.
Regula Peak-End
Evaluarea unei experiențe pe baza momentelor de vârf (pozitive sau negative) și a modului în care s-a terminat.
Efectul Google
Tendința de a uita informațiile care pot fi găsite ușor online.
Afirmarea consecventului
Dacă P → Q și Q este adevărat, se concluzionează greșit că P este adevărat (pot exista alte cauze pentru Q).
Negarea antecedentului
Dacă P → Q și P este fals, se concluzionează greșit că Q este fals (Q putând fi cauzat de altceva).
Eroarea ratei de bază
Ignorarea proporției generale a unui fenomen într-o populație atunci când se evaluează un caz specific.
Derivarea lui „trebuie" din „este"
Inferarea unei concluzii prescriptive (cum ar trebui să fie lucrurile) exclusiv din premise descriptive (cum sunt lucrurile).
Eroarea credinței majorității
Concluzia că o propoziție este adevărată doar pentru că majoritatea o crede.
Practica comună
Justificarea unei acțiuni pe motiv că „toată lumea face la fel".
Ad Hominem
Atacarea caracterului persoanei care prezintă un argument în loc de a analiza argumentul în sine.
Tu Quoque (Și tu la fel)
Respingerea unui sfat sau argument pe motiv că cel care îl oferă nu îl respectă el însuși (ipocrizie).
Apelul la autoritate
Invocarea unei persoane ca expert într-un domeniu în care aceasta nu are de fapt competență.
Eroarea perfecționistă
Respingerea unei soluții doar pentru că nu rezolvă complet problema.
Confundarea moralității cu legalitatea
Presupunerea greșită că orice este legal este automat și moral.
Post hoc ergo propter hoc
Presupunerea că dacă evenimentul Y a avut loc după X, atunci X este cauza lui Y.
Confundarea corelației cu cauza
Inferarea unei relații cauzale doar din existența unei corelații statistice.
Apelul la ignoranță
Afirmația că ceva este adevărat pentru că nu a fost infirmat, sau fals pentru că nu a fost dovedit.
Eroarea epistemică
Presupunerea că dacă cineva are o credință despre un obiect, trebuie să aibă aceeași credință despre acesta sub orice altă descriere.
Omul de paie (Straw Man)
Denaturarea poziției adversarului pentru a o face mai ușor de atacat.
Panta alunecoasă
Afirmația nejustificată că un prim pas va duce inevitabil la un lanț de evenimente catastrofale.
Pista falsă (Red Herring)
Introducerea unui subiect irelevant pentru a distrage atenția de la argumentul principal.
Petitio Principii (Raționamentul circular)
Concluzia este deja presupusă în una dintre premise.
Falsa dilemă
Limitarea opțiunilor la doar două variante mutual exclusive, când în realitate există și altele.