Tendinte-Raționalistul

Locuința Loos, Viena

1903

Kaertner Bar,

Viena 1908

Casa din Michaeler Platz

Goldman and Salatsch, Viena

1909-11

Casa Steiner,

Viena 1910

Croitoria Knize,

Viena 1910-13

Casa Stoessl

Viena 1911-12

Casa Goldman

Viena 1911

Casa Scheu

Viena 1912-13

Cafe Capua,

Viena 1902

Banca Anglo-Austriacă

Viena 1914

Casa Duschnitz

Viena 1915-16

Casa Rufer

Viena 1922

Raumplan

Raumplan (“spatial plan”) este conceptul arhitectural dezvoltat de Adolf Loos la începutul secolului XX. În loc să proiecteze o clădire ca o succesiune de etaje orizontale identice, Loos gândea casa ca o compoziție tridimensională de volume interconectate, fiecare spațiu având înălțimea și dimensiunea potrivite funcției sale.

Casa Moller

Viena 1927-28

Casa Mueller

Praga 1928-30

Casa Mueller

Praga 1928-30

Pensiunea Khuner,

Kreuzberg, 1929-30

De Stijl

De Stijl („Stilul”, în neerlandeză) este o mișcare artistică și arhitecturală fondată în 1917 în Țările de Jos de către Theo van Doesburg. Mișcarea promova o artă universală, bazată pe forme geometrice simple și pe reducerea elementelor vizuale la esențial.

Principiile De Stijl

• Folosirea exclusivă a liniilor orizontale și verticale.

• Forme geometrice simple, în special dreptunghiuri și pătrate.

• Utilizarea culorilor primare:

  • roșu

  • galben

  • albastru

• Completate de non-culori:

  • alb

  • negru

  • gri

• Eliminarea ornamentului și a detaliilor decorative.

Gerrit Rietveld, Scaune, 1923, 1917, 1927

Gerrit Rietveld, Casa Schröder-Scheraeder, 1924

Bauhaus

Bauhaus a fost o școală de artă, design și arhitectură fondată în 1919 în Weimar de către Walter Gropius. Ea a devenit una dintre cele mai influente mișcări ale arhitecturii și designului modern.

Ideea principală

Bauhaus urmărea să unească:

• arta,

• meșteșugul,

• tehnologia,

• arhitectura,

într-un singur proces de proiectare.

Motto-ul neoficial era că forma trebuie să urmeze funcția (form follows function).

Caracteristici

• Lipsa ornamentelor inutile.

• Forme geometrice simple.

• Funcționalitate și eficiență.

• Folosirea materialelor moderne: oțel, sticlă, beton.

• Producție de masă și design accesibil.

Marcel Breuer, fotoliu 1923, scaun club pliant 1927, fotoliu Wassily 1926

Ludwig Mies van der Rohe, Scaun Bauhaus, 1929

Georg Muche, Adolf Meyer, Marcel și Marta Breuer

Casa 'Am Horn', 1923

Walter Gropius & Marcel Breuer

Salon-dormitor, Bauhaus 1927

Stilul

internațional

Stilul Internațional este un curent arhitectural modern care s-a afirmat în anii 1920–1930 și s-a răspândit la nivel mondial după al Doilea Război Mondial. Denumirea provine din expoziția și cartea The International Style (1932), realizate de Henry-Russell Hitchcock și Philip Johnson.

Gaston Eysselinck, scaune și servantă, 1931

Alvar & Aino Aalto, Villa Aalto, Helsinki 1936

Alvar & Aino Aalto, mobilier, Helsinki 1936

Le Corbusier

"Cele cinci puncte ale unei noi arhitecturi"

Pilotis - Înlocuirea pereților de sprijin printr-o rețea de stâlpi din beton armat care poartă sarcina

structurală este baza noii estetici.

Design-ul liber al planului - lipsa pereților de susținere - înseamnă că casa este nerestricționată în

folosirea sa internă.

Designul liber al fațadei - care separă exteriorul clădirii de funcția sa structurală – eliberează fațada de

constrângerile structurale.

Fereastra orizontală - care taie fațada de-a lungul întregii sale lungimi, luminează în mod egal camerele.

Grădinile de acoperiș - pe un acoperiș plat pot servi drept o funcțiune internă, asigurând în același timp

o protecție esențială a acoperișului din beton.