1/25
Flashcards vocabular generate din notele de curs despre psihologia educatiei.
Name | Mastery | Learn | Test | Matching | Spaced |
---|
No study sessions yet.
Învățarea (A.N. Leontiev)
Procesul de dobândire a experienței individuale de comportare și de asimilare a experienței speciei, contribuind la dezvoltarea capacității omului de a crea, evalua și autoforma.
Învățarea (A. Clausse)
O modificare în comportament, realizată prin soluționarea unei probleme care pune individul în relație cu mediul.
Învățarea (Robert Gagné)
Acea modificare a dispoziției sau a capacității umane care poate fi menținută și care nu poate fi atribuită procesului de creștere.
Învățarea în contextul procesului de instruire
Activitate sistematică, dirijată, desfășurată într-un cadru organizat, orientată în direcția asimilării de cunoștințe și a formării structurilor psihice și de personalitate.
Aspectul informativ al învățării școlare
Extragerea și stocarea unui conținut informational util, a unor scheme de acțiune, a unor algoritmi intelectuali.
Aspectul formativ al învățării școlare
Formarea și transformarea aparatului cognitiv al elevului, în formarea și dezvoltarea personalității.
Învățarea directă (J. Linhart)
Învățarea directă, intențională, în care sarcina de învățare joacă un rol important.
Învățarea indirectă (J. Linhart)
Învățarea indirectă, spontană, nonintențională, în care individul nu caută în mod direct să învețe.
Habituarea sau învățarea prin obişnuire
Atenuare sau estompare treptată a efectului inițial al unui stimul, ca urmare a prelungirii în timp a acțiunii lui sau a creșterii frecvenței lui în câmpul nostru perceptiv.
Învățarea prin condiţionare instrumentală
Stabilirea unei legături adaptative între secvenţele comportamentale şi elementele situaţiei externe potrivit distribuţiei întăririlor (recompensă sau pedeapsă).
Învățarea motorie
Articularea mişcărilor simple, singulare, în sisteme funcţionale unitare integrate, fie cu valoare instrumentală, subordonate rezolvării unor sarcini de muncă, fie cu valoare finalistă în sine.
Regulă (Gagné)
O capacitate internă care-i oferă individului posibilitatea de a răspunde la o clasă de situaţii-stimul cu o clasă de performanţe, ultima fiind în mod predictibil legată de prima printr-o clasă de relaţii.
Rezolvarea de probleme
Un tip de învăţare ce necesită eforturi interioare numite în mod obişnuit gândire și un proces prin care regulile învăţate anterior sunt combinate cu scopul găsirii unei soluţii într-o situaţie problematică.
Condițiile externe ale învățării
Variabile ce constituie situația de învățare, și anume: sistemul de cerințe școlare, structura și gradul de dificultate ale materiei, calitatea instruirii, competența cadrului didactic, relațiile profesor-elevi, caracteristicile clasei de elevi.
Structura cognitivă (David Ausubel)
Sistemul de cunoștințe existente, constituite din fapte, noţiuni, propoziţii, teorii şi date perceptuale brute, de care cel ce învaţă poate dispune în orice moment.
Legea stării de pregătire (Thorndike)
Atestă circumstanţele în care cel ce învață tinde să fie satisfăcut ori nesatisfăcut, să accepte sau să respingă.
Legea exerciţiului (Thorndike)
Exprimă faptul că soliditatea unei legături S-R este dependentă de numărul repetiţiilor.
Legea efectului (Thorndike)
Se referă la întărirea sau slăbirea unei legături ca rezultat al consecinţelor pe care aceasta le are.
Condiţionarea operantă
Acea formă de învăţare în care consecinţele comportamentului influenţează posibilitatea apariţiei acestuia.
Întărire pozitivă
Furnizarea direct animalului ceva care-i place sau are nevoie.
Întărire negativă
Permiţând animalului să evite comportamentele care au consecinţe neplăcute
Pedeapsa
Consecinţă negativă a unui comportament care duce la scăderea frecvenţei comportamentului în cauză.
Modelare comportamentală
Comportamentul dorit este modelat prin recompensarea unei serii de răspunsuri care constituie aproximări succesive.
Tehnica modelării
O tehnica de învățare , potrivit unui model predeterminat, prin recompensarea sau întărirea comportamentului dorit atunci când el se produce.
Întărirea vicariantă
Reprezintă întărirea comportamentului modelului, observată de subiect.
Învățarea vicariantă sau învăţarea fără încercare
Tipul de învăţare prin care sunt achiziţionate noi răspunsuri sau sunt modificate caracteristici ale repertoriilor existente de răspunsuri ca urmare a observării comportamentului altuia şi a consecinţelor întăritoare ale acestui comportament, fără ca răspunsurile modelate să fie realizate în mod deschis în timpul perioadei de expunere.