1/26
Looks like no tags are added yet.
Name | Mastery | Learn | Test | Matching | Spaced | Call with Kai |
|---|
No analytics yet
Send a link to your students to track their progress
1. Fiziologia centrilor cardiovasculari bulbo-pontini cu rol în reglarea cardio-vasculară
Ancoră / Mindmap
Centrilor cardiovasculari bulbo-pontini
Termeni cheie:
Zona Presoare (dorso-laterală)
Zona Depresoare (ventro-mediană)
Nucleul Tractului Solitar (NTS)
Interacțiuni SNVS / SNVP
Reflex Presor / Reflex Depresor
Control inimă + vase + MSR
1. Centrii bulbo-pontini – generalități
Localizare:
Formaţiunea reticulată din porţiunea superioară a bulbului + treimea inferioară a punţii.
Structură:
Reţele de neuroni care interacţionează (nu sunt centri propriu-zişi)
Zona Presoare – porţiune dorso-laterală
Zona Depresoare – porţiune ventro-mediană
Nucleul Tractului Solitar (NTS) – lângă centrii CV
1. Rolul Nucleului Tractului Solitar (NTS)
Nucleul Tractului Solitar (NTS):
Primeşte fibre senzitive aferente de la zonele reflexogene (sinus carotidian, crosa aortei etc.)
Rol principal:
Reglarea funcţiei centrilor CV prin: → Stimularea zonei depresoare ⇒ ↑ efectele SNVP → Inhibarea zonei presoare ⇒ ↓ efectele SNVS
1. Zona Presoare – caracteristici și efecte
Zona Presoare:
Localizată în porţiunea dorso-laterală
Este zonă cardioacceleratoare şi vasomotorie (VC)
Rol:
Controlează activitatea simpatică (SNVS)
Controlează medulosuprarenala (MSR)
Efecte ale stimulării:
Inimă: ↑ FC + ↑ forţă contracţie (↑ VS) → ↑ DC
Vase: VC (rec. α) → ↑ RPT
↑ TA
Stimulare MSR → ↑ catecolamine
1. Zona Depresoare – caracteristici și efecte
Zona Depresoare:
Localizată în porţiunea ventro-mediană
Este zonă cardioinhibitoare
Conţine:
Nucleul dorsal al vagului (NDV)
Nucleul ambiguu (loc de emergenţă a nervilor vagi)
Efecte ale stimulării:
Inimă: Stimulare vag → ↓ FC (cel mai important) + ↓ forţă contracţie → ↓ DC
Inhibă zona presoare → ↓ tonus SNVS → ↓ RPT (principalul mecanism de vasodilataţie)
↓ TA
2. Fiziologia inervației simpatice a inimii
1. Origine (I neuron).
2. Fibre preganglionare.
3. Fibre postganglionare.
4. Inervație (structuri).
5. Mediatori.
6. Receptori adrenergici.
7. Mecanism celular.
8. Efecte (cele 6 proprietăți "+").
9. Condiții de activare și Blocanți.
2.Simpatic Inimă: 1. Origine și 2. Fibre preganglionare
1. Origine (I neuron): În măduva spinării (MS), în coarnele laterale ale segmentelor T1-T5(6), la care se pot adăuga uneori și ultimele două segmente cervicale.
● 2. Fibre preganglionare: Sunt fibre scurte care fac sinapsă cu al II-lea neuron în ganglionii simpatici cervico-dorsali, în special în ganglionul stelat.
2.(Sinteză) Simpatic Inimă: 3. Fibre postganglionare și 4. Inervație
3. Fibre postganglionare: Sunt fibre lungi care formează cei 3 nervi cardiaci (superior, mijlociu, inferior), ce alcătuiesc plexul pericardiac extins.
● 4. Inervație: Toate structurile cardiace: sistemul excito-conductor (NSA, NAV), fibrele miocardice atriale și ventriculare (predominant cu β1-Rec) și coronarele (cele mari cu α-Rec, cele mici cu β2-Rec).
2.(Sinteză) Simpatic Inimă: 5. Mediatori și 6. Receptori adrenergici
5. Mediatori: Noradrenalina (NA), Adrenalina (A) și Neuropeptidul Y (NPY).
● 6. Receptori: Localizați în atrii, ventriculi și SEC. Rec β1-adr sunt principalii. Rec β2-adr coronarieni devin importanți în insuficiența cardiacă, atunci când scade numărul receptorilor β1.
2.(Sinteză) Simpatic Inimă: 7. Mecanism celular și 8. Cele 6 Efecte "+")
7. Mecanism: Stimularea ↑ influxul de Ca2+ în SEC și fibrele contractile și ↓ efectul vagului.
● 8. Efecte "+": Cronotrop (↑ FC), Inotrop (↑ Forță/VS), Lusitropic (↑ rata relaxare), Dromotrop (↑ viteza conducere), Batmotrop (↑ excitabilitatea), Tonotrop (↑ tonusul). Toate duc la ↑ DC și ↑ MVO2 (consum O2).
2.(Sinteză) Simpatic Inimă: 9. Condiții de activare, Blocanți și Testul NSA
● Activare: Predomină în solicitare fizică/psihică.
● Blocanți: Neselectivi (β1+β2: Propranolol), Selectivi (β1: Atenolol).
● Testul NSA: Blocarea SNVS (β-blocant) + SNVP (parasimpaticolitic) => FC intrinsecă (100-110 bpm). Dacă NSA e alterat, FC nu crește.
3. Fiziologia inervației parasimpatice a inimii
1. Origine (I neuron).
2. Fibre preganglionare.
3. Fibre postganglionare.
4. Inervație (structuri țintă).
5. Mediator.
6. Receptori muscarinici.
7. Mecanism celular.
8. Efecte (cele 5 proprietăți "-").
9. Condiții de activare, Manevre vagale și Blocanți.
3.(Sinteză) Parasimpatic Inimă: 1. Origine și 2. Fibre preganglionare
1. Origine (I neuron): Localizată în bulb, în Nucleul Dorsal al Vagului (NDV) și Nucleul Ambiguu (NcA), care reprezintă locul de origine/emergență al nervilor vagi.
● 2. Fibre preganglionare: Sunt fibre lungi care coboară în mediastin și fac sinapsa cu al II-lea neuron în ganglionii vegetativi parasimpatici situați chiar în peretele inimii (ganglioni intramurali).
3.(Sinteză) Parasimpatic Inimă: 3. Fibre postganglionare și 4. Inervație
● 3. Fibre postganglionare: Sunt fibre scurte (pornesc de la ganglionii din peretele inimii către celulele efectoare).
● 4. Inervație: Inervează inima în mod selectiv: în special sistemul excito-conductor (NSA, NAV) și atriile, având astfel un efect major pe frecvența cardiacă. Inervează mult mai puțin ventriculii, motiv pentru care au un efect redus asupra contractilității acestora.
3.(Sinteză) Parasimpatic Inimă: 5. Mediator și 6. Receptori muscarinici
● 5. Mediator: Acetilcolina (Ach).
● 6. Receptori: Receptori muscarinici de tip M2, localizați predominant la nivelul atriilor și al sistemului excito-conductor (SEC).
3.(Sinteză) Parasimpatic Inimă: 7. Mecanism celular și 8. Cele 5 Efecte "-")
7. Mecanism: Stimularea induce ↑ efluxului de K+ în SEC și în fibra miocardică (hiperpolarizare) și ↓ efectul SNVS.
● 8. Efecte "-": Cronotrop- (c.m. important, ↓FC), Inotrop- (mai redus, ↓forța), Dromotrop- (↓viteza de conducere), Batmotrop- (↓excitabilitatea), Tonotrop- (↓tonusul cardiac). Rezultat: ↑ Rezervele cardiace, ↓ MVO2 și ↓ DC. Stimularea vagală ↑↑↑ poate produce stop cardiac urmat de fenomenul de „scăpare vagală”.
3.(Sinteză) Parasimpatic Inimă: 9. Condiții de activare, Manevre și Blocanți
● Activare: Acțiunea vagului predomină în repaus.
● Manevre vagale: CGO (compresiune globi oculari), compresiune sinus carotidian, manevra Valsalva (expir cu glota închisă) => ↑ stimularea vagală => ↓ FC. Utile pentru evaluarea tonusului vagal și terapeutic pentru oprirea unei TPSV.
● Blocanți: Secționarea vagilor sau blocarea receptorilor cu Atropină (parasimpaticolitic) determină ↑ FC.
4. Reglarea activității vaselor - inervația vasoconstrictoare
1. Origine și Calea de conducere (centru -> MS).
2. Sinapse și Tipuri de fibre (Pre/Post-ganglionare).
3. Efecte pe Artere și Arteriole (Mediatori și Receptori).
4. Efecte pe Vene și Medulosuprarenală.
5. Efectul asupra Aparatului Juxtaglomerular Renal (SRAA).
6. Afinitatea Catecolaminelor (NA vs. A pe receptori).
7. Rezultatele globale asupra circulației (TA și redistribuție).
8. Stimulii majori ai reflexelor vasoconstrictoare.
4.(Sinteză) Vasoconstricție: 1. Origine/Cale și 2. Sinapse/Fibre
1. Origine și Cale: Pornește din Aria Presoare (Bulb + Punte), unde se află protoneuronul. Acesta coboară prin calea reticulospinală până la măduva spinării (MS) toraco-lombară (T1-L2/L3), în coarnele laterale.
● 2. Sinapse și Fibre: În MS are loc sinapsa cu neuronul II -> pleacă fibre preganglionare scurte (mielinice) către ganglionii SNVS pre/paravertebrali. Aici are loc sinapsa cu neuronul III -> pleacă fibre postganglionare lungi (amielinice) care formează rețele perivasculare în jurul vaselor.
4.(Sinteză) Vasoconstricție: 3. Artere/Arteriole și 4. Vene/Medulosuprarenală
● 3. Artere și Arteriole: SNVS adrenergic (NA și A) acționează pe receptori α-adrenergici => VC => ↑ RPT. Excepție: Adrenalina pe rec. β2 și SNVS colinergic (Ach) produc VD locală în mușchii scheletici, coronare și creier => ↑ flux sanguin local.
● 4. Vene și MSR: La nivelul venelor, acțiunea pe rec. α => VC => ↑ mobilizarea sângelui venos => ↑ întoarcerii venoase. Stimularea directă a Medulosuprarenalei determină ↑ eliberarea de catecolamine (A și NA), care potențează vasoconstricția.
4.(Sinteză) Vasoconstricție: 5. Aparat Juxtaglomerular și 6. Afinitate Catecolamine
● 5. Aparatul Juxtaglomerular: Stimularea simpatică renală determină ↑ eliberarea de renină => activarea sistemului SRAA (renină-angiotensină-aldosteron) => rol crucial în menținerea tensiunii arteriale (TA).
● 6. Afinitate: Noradrenalina (NA) acționează pe rec. α vasculari (VC + ↑RPT) și pe rec. β1 cardiaci (↑FC + ↑Forță). Adrenalina (A) acționează pe rec. α și β1, dar și pe rec. β2 vasculari => vasodilatație (VD) locală => ↑ fluxul sanguin în mușchi, inimă, creier, ficat și plămân.
4.(Sinteză) Vasoconstricție: 7. Rezultate Globale și 8. Stimulii Reflexi
7. Rezultate: Efect presor (↑ TA prin VC pe vasele de rezistență/↑ RPT), mobilizarea sângelui venos și redistribuția sanguină (↑ fluxul în creier, inimă, mușchi). Vasele au un tonus vascular simpatic bazal.
● 8. Stimuli: 1. ↓ TA (↓ barorecepția, ex: ortostatism, hemoragie); 2. Modificări chimice (↑ PCO2, ↑ (H+), ↓ PO2 - stimulează chemoreceptorii); 3. Frigul (via termoreceptori); 4. Stresul (via SNC).
5. Reglarea activității vaselor - inervația vasodilatatoare
1. Localizarea centrilor și Mecanismul principal.
2. Factorii stimulatori ai inervației VD.
3. Eferențele SNVP (Cranian și Sacrat).
4. Eferențele SNVS (Adrenergic β2 și Colinergic).
5. Observații: Inervația pielii și mușchilor.
6. Neurotransmițători VD locali (Neuropeptide).
5.(Sinteză) Vasodilatație: 1. Centri/Mecanism și 2. Factori stimulatori
1. Centri și Mecanism: Centrii VD sunt localizați heterogen în substanța reticulată bulbară. Mecanismul principal (cel mai important): Inhibarea zonei presoare (via NTS) => ↓ tonusul vascular simpatic. De asemenea, activarea zonei depresoare. Efect final: ↓ RPT și ↓ TA.
● 2. Factori stimulatori: 1. ↑ TA (prin activarea baroreceptorilor); 2. ↓ PCO2 (prin inhibarea chemoreceptorilor); 3. Căldura (prin stimularea termoreceptorilor); 4. Emoțiile plăcute (prin activarea centrilor superiori din SNC).
5.Sinteză) Vasodilatație: 3. SNVP (Cranian/Sacrat) și 4. SNVS (β2/Colinergic)
● 3. SNVP: Eferențele craniene (n.c. III, VII, IX, X) și cele sacrate produc VD locală în teritoriile cefalice, viscerale și pelvine. Mecanism: Ach => ↑ sinteza de NO în endoteliu => ↑ GMPc (mediator secundar intracelular) => VD.
● 4. SNVS: Adrenalina pe receptori β2 => VD în coronare, mușchi scheletici, creier, ficat și plămân => ↑ fluxul local. SNVS colinergic (Ach) => ↑ sinteza de NO => VD în mușchii scheletici.
5.(Sinteză) Vasodilatație: 5. Observații (Piele/Mușchi) și 6. Neuropeptide locale
● 5. Observații: Puține vase au inervație parasimpatică. Vasele din piele și mușchi NU au tonus parasimpatic. În piele, VD din timpul transpirației este produsă de bradikinina.
● 6. Neuropeptide: Există neurotransmițători cu rol VD local (neuropeptide), în special în tubul digestiv: Substanța P, VIP, encefalina, neurotensina, bombesina.