1/46
Flashcard-uri bazate pe grile de Macroeconomie, acoperind concepte de indicatori economici (PIB, PIN), piața monetară, bursa de valori, piața muncii, creșterea economică și inflația.
Name | Mastery | Learn | Test | Matching | Spaced | Call with Kai |
|---|
No analytics yet
Send a link to your students to track their progress
Structura materială a economiei naţionale
Compartimentarea activităţilor economico-sociale în funcţie de diviziunea muncii, corespunzător specializării producţiei.
Efectul scăderii valorii reale a banilor
Cauzează o reducere a cererii agregate şi a cheltuielilor guvernamentale ca urmare a creşterii nivelului general al preţurilor.
Condiţii ale ofertei globale
Productivitatea factorilor de producţie utilizaţi şi consumaţi, precum şi preţul factorilor de producţie atraşi şi utilizaţi.
Sistemul Conturilor Naţionale
Sistem care se fundamentează pe teoria factorilor de producţie.
Produsul Intern Brut (PIB)
Mărimea valorii adăugate brute a bunurilor economice ajunse în ultimul stadiu al circuitului economic, produse în interiorul ţării de către agenţii economici autohtoni şi străini, într-un an.
Produsul Naţional Net (PNN)
PNN=PNB−A, unde A reprezintă amortizarea.
Produsul Intern Brut (PIB) formulă
PIB=PIN+A, unde PIN este Produsul Intern Net şi A este amortizarea.
Operaţiuni pasive ale băncilor comerciale
Efectuarea plăţilor la ordinul clienţilor din depozitele acestora constituite la bănci.
Operaţiune activă a Băncii Naţionale
Rescontul.
Operaţiuni pasive ale Băncii Naţionale
Emisiunea de bancnote şi monede metalice, precum şi constituirea capitalului propriu.
Funcţia principală a Băncii Naţionale
Asigurarea şi reglarea cantităţii de bani aflată în circulaţie şi a ratei dobânzii.
Disponibilităţile monetare propriu-zise
Mijloace de plată care au caracter de lichiditate perfectă, spre deosebire de cele semimonetare.
Mobilurile cererii de monedă (neokeynesiene)
Mobilul prudenţei sau al precauţiei şi mobilul speculaţiei.
Scontarea
Operaţiunea de cumpărare de către băncile comerciale a efectelor de comerţ neajunse la scadenţă, cu reţinerea unei sume din valoarea lor.
Metodă de satisfacere a nevoilor de capital
Contractarea unui împrumut printr-o emisiune de obligaţiuni.
Diferenţa dintre acţiune şi obligaţiune
Acţiunea aduce un venit variabil (dividend), în timp ce obligaţiunea aduce un venit fix (dobândă).
Obligaţiunea
Titlu de credit pe termen lung care reprezintă o creanţă asupra societăţii emitente.
Calitatea posesorului unei obligaţiuni
Aceasta are calitatea de creditor față de societatea comercială emitentă.
Cererea structurală de capital financiar
Determinată de nevoile permanente de finanţare a principalelor ramuri economice şi achiziţionarea unor utilaje pentru investiţii de valori mari.
Piaţa la termen
Piaţă care presupune decontarea tranzacţiilor (livrarea şi plata activului) la un termen ulterior stabilit de comun acord.
Piaţa financiară primară
Segmentul de piaţă unde se tranzacţionează titluri nou emise pentru prima dată la valoarea nominală.
Piaţa financiară secundară
Segmentul de piaţă caracterizat prin bursa de valori şi operaţiuni speculative unde executarea contractului are loc la o dată numită zi de lichidare.
Piaţa forţei de muncă
Spaţiul economic în care se întâlnesc, se confruntă şi se negociază cererea şi oferta de forţă de muncă.
Sfera de cuprindere a pieţei muncii
Este mai restrânsă decât procesul de ocupare a resurselor de muncă.
Factori de structurare a forţei de muncă
Adâncirea diviziunii muncii sociale şi nivelul de organizare sindicală a lucrătorilor.
Piaţa internaţională a muncii
Este influenţată de migraţia internaţională a capitalului financiar şi de politica economică privind forţa de muncă superior calificată.
Factori ai cererii de forţă de muncă
Nivelul şi dinamica productivităţii muncii şi evoluţia interdependentă a cererii de bunuri.
Salariul de echilibru (Malthus)
Apare atunci când indicele de creştere a populaţiei este mai mic decât indicele de creştere a producţiei.
Salariul generator de dezechilibru (Malthus)
Apare atunci când indicele de creştere a populaţiei este mai mare decât indicele de creştere a producţiei.
Mecanismul de funcţionare a pieţei muncii
Include soluţionarea conflictelor de muncă şi negocierea pe piaţa muncii.
Dezvoltarea economică vs Creşterea economică
Raport de parte (creştere) la întreg (dezvoltare); dezvoltarea implică schimbări structurale şi calitative.
Creşterea economică zero
Situaţie în care rezultatele economice absolute şi populaţia totală sporesc în acelaşi ritm, rezultatul pe locuitor rămânând constant.
Creşterea economică de tip intensiv
Tip de creştere caracteristic economiilor bazate pe eficienţă economică ridicată.
Dezvoltarea durabilă
Reconciliere între economie şi mediu care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare.
Înclinaţia medie spre consum
Raportul dintre consum (C) şi venitul naţional disponibil (V).
Înclinaţia marginală spre economii (e′)
Raportul dintre variaţia economiilor (ΔE) şi variaţia veniturilor (ΔV).
Înclinaţia medie spre economii (e)
Raportul dintre economii (E) şi venitul naţional disponibil (V).
Înclinaţia marginală spre consum (c′)
Raportul dintre creşterea consumului (ΔC) şi creşterea venitului disponibil (ΔV).
Investiţia netă
Cunoscută şi sub denumirea de investiţie pentru dezvoltare (formare netă de capital).
Legea psihologică fundamentală (Keynes)
Odată cu creşterea venitului, oamenii tind să-şi mărească consumul, dar într-o proporţie mai mică.
Multiplicatorul investiţiilor
Valoarea sa este cu atât mai mare cu cât înclinaţia marginală spre consum (c′) este mai mare.
Cauze ale inflaţiei
Menţinerea masei monetare în timp ce oferta de bunuri scade sau emisiunea monetară excedentară faţă de nevoile de circulaţie.
Inflaţia (condiţii monetare)
Creşterea masei monetare sau a vitezei de rotaţie a banilor în ritm mai rapid decât creşterea PIB.
Ecartul inflaţionist absolut
Diferenţa, la nivelul economiei naţionale, între cererea solvabilă nominală şi oferta reală de mărfuri.
Şomajul
Excedentul ofertei faţă de cererea de muncă pe piaţa muncii.
Rata şomajului
Măsură relativă exprimată ca raport procentual între numărul şomerilor şi populaţia activă sau populaţia ocupată.
Măsuri de politică activă de ocupare
Reconversia forţei de muncă şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice în sprijinul producţiei.