1/297
Un set cuprinzător de flashcards acoperind noțiuni fundamentale de statistică, psihologie cognitivă, neuroștiințe, logică și dezvoltarea umană, bazat pe notele de curs pentru examenul de licență.
Name | Mastery | Learn | Test | Matching | Spaced | Call with Kai |
|---|
No analytics yet
Send a link to your students to track their progress
Coeficientul de corelație Pearson (r)
Indicator care măsoară forța și direcția unei relații liniare între două variabile continue, cu valori cuprinse între −1 și +1.
Coeficientul de determinare (r2)
Proporția din varianța unei variabile (Y) care este explicată de variabila independentă (X).
Homoscedasticitate
Asumpție în statistică conform căreia varianța erorilor este aproximativ constantă de-a lungul axei variabilei independente.
Regresia liniară multiplă
Model matematic ce permite predicția unei variabile dependente bazată pe contribuția mai multor predictori (X1,X2,...).
Eroarea de tip I (Alpha inflation)
Creșterea probabilității de a obține un rezultat fals pozitiv atunci când se efectuează multiple teste t în loc de un singur test ANOVA.
ANOVA (Analiza de varianță)
Metodă statistică utilizată pentru a compara mediile a trei sau mai multe grupuri simultan prin descompunerea variabilității totale.
Procesarea de jos în sus (bottom-up)
Direcție de procesare perceptivă care pornește de la datele senzoriale brute ale stimulului fizic pentru a construi o reprezentare complexă.
Principiul închiderii (Gestalt)
Tendința minții de a completa mental formele incomplete pentru a le percepe ca întregi unitare.
Atenția selectivă
Capacitatea cognitivă de a se concentra pe un stimul relevant ignorând în același timp distractorii din mediu.
Efectul de „pop-out”
Fenomen în faza preatentivă în care un stimul cu o trăsătură distinctă este identificat instantaneu, indiferent de numărul de distractori.
Bucla fonologică
Componentă a memoriei de lucru responsabilă cu stocarea și repetarea informațiilor verbale prin repetiție subvocală.
Euristică
Regulă mentală aproximativă sau „scurtătură” cognitivă folosită pentru a lua decizii rapide sub condiții de incertitudine.
Eurisitica disponibilității
Tendința de a judeca probabilitatea unui eveniment în funcție de cât de ușor pot fi accesate exemple relevante din memorie.
Sistemul de activare comportamentală (BAS)
Sistem neural sensibil la recompense care activează comportamentul de apropiere și căutare a beneficiilor.
Ereditate (Heritabilitate)
Statistică ce exprimă proporția varianței observate într-o trăsătură care este atribuită diferențelor genetice într-o populație dată.
Dualism cartezian
Teorie filozofică propusă de Descartes care susține că mintea (rescogitans) și corpul (resextensa) sunt substanțe distincte.
Ipoteza Limbajului Gândirii (Mentaleza)
Teza lui Jerry Fodor conform căreia gândirea are o structură sintactică și semantică similară limbajului natural, fiind un limbaj mental intern înnăscut.
Testul Turing
Joc de imitație propus de Alan Turing pentru a determina dacă o mașină poate manifesta un comportament inteligent nediferențiat de cel uman.
Principiul parității (Mintea extinsă)
Argument conform căruia un proces extern este parte a procesului cognitiv dacă îndeplinește aceeași funcție pe care ar îndeplini-o un proces intern.
Fidelitatea test-retest
Măsură a consistenței unui instrument de evaluare psihologică, reflectată prin stabilitatea scorurilor obținute la momente diferite de același individ.
Validitatea de construct
Măsura în care un test psihologic măsoară cu adevărat conceptul teoretic pe care intenționează să îl evalueze.
Justiția procedurală
Percepția candidaților sau participanților că procesul de evaluare în sine este corect, transparent și aplicat consistent.
Potențialul de repaus al membranei
Diferența de sarcină electrică între interiorul și exteriorul neuronului în stare inactivă, de aproximativ −65 până la −70 mV.
Legea „tot sau nimic”
Proprietatea potențialului de acțiune de a se declanșa complet și cu aceeași amplitudine doar dacă stimulul depășește pragul critic.
Mielinizare
Procesul de acoperire a axonilor cu teacă de mielină, facilitând conducția saltatorie și creșterea vitezei semnalului electric.
Afazia Broca
Tulburare de limbaj non-fluentă caracterizată prin dificultăți în producția vorbirii și agramatism, deși înțelegerea este relativ păstrată.
Amnezia anterogradă
Incapacitatea de a forma amintiri noi după producerea unei leziuni cerebrale, deși memoria pentru evenimentele trecute poate rămâne intactă.
Rețeaua modului implicit (DMN)
Sistem de regiuni cerebrale active atunci când individul nu este angajat într-o sarcină externă, fiind asociat cu gândirea autoreferențială.
Teoria markerilor somatici
Ipoteza lui Damasio conform căreia emoțiile și semnalele corporale ghidează procesul de luare a deciziilor prin marcarea opțiunilor ca favorabile sau nu.
Transferul (în psihoterapie)
Procesul psihodinamic în care clientul proiectează asupra terapeutului modele relaționale și sentimente din relațiile sale timpurii.
Modelul ABC (Ellis)
Cadru cognitiv în care un eveniment (A) activează credințe (B), care determină consecințele emoționale și comportamentale (C).
Zona proximei dezvoltări (Vygotsky)
Distanța dintre ceea ce un copil poate realiza singur și ceea ce poate realiza cu ajutorul unui adult sau al unui egal mai competent.
Permanența obiectului (Piaget)
Achiziție în stadiul senzoriomotor care constă în înțelegerea faptului că obiectele continuă să existe chiar dacă nu sunt vizibile.
Complexul Oedip (Freud)
Conflict psihosexual în stadiul falic caracterizat prin atracția băiatului față de mamă și rivalitatea cu tatăl.
Dilema lui Heinz (Kohlberg)
Scenariu ipotetic utilizat pentru a evalua nivelurile de judecată morală prin analiza raționamentului din spatele deciziei.
Atașamentul securizant (Ainsworth)
Tip de legătură emoțională în care copilul folosește figura de atașament ca bază sigură pentru explorare și se liniștește rapid la reunificare.
Egocentrismul adolescentinei
Fenomen care include „audiența imaginară” (senzația de a fi observat constant) și „fabula personală” (credința în unicitatea absolută a propriilor experiențe).
Boala Parkinson
Afecțiune neurodegenerativă cauzată de pierderea neuronilor dopaminergici din substanța neagră, manifestată prin tremor, rigiditate și bradikinezie.
Conducție saltatorie
Modul rapid de transmitere a impulsului nervos prin săritura acestuia de la un nod Ranvier la altul în axonii mielinizați.
Efectul de testare
Fenomen cognitiv care arată că actul de recuperare activă a informației din memorie fortifică reținerea acesteia mai mult decât simpla recitire.
Mecanismul de dezintegrare (Decay)
Teorie a uitării care susține că urmele de memorie se șterg în timp dacă nu sunt activate periodic.
Interferența proactivă
Fenomenul în care informațiile vechi stocate anterior perturbă capacitatea de a reține informații noi.
Triada cognitivă negativă (Beck)
Sistem de convingeri pesimiste în depresie referitoare la sine, lume și viitor.
Gândirea cristalizată
Capacitatea cognitivă bazată pe acumularea de cunoștințe, vocabular și experiență de viață, care tinde să crească odată cu maturitatea.
Cei patru călăreți ai Apocalipsei (Gottman)
Comportamente negative care prezic divorțul: critica, disprețul, defensiva și blocajul emoțional.
Successful aging (Baltes)
Proces de îmbătrânire optimă realizat prin selecția unor domenii de interes, optimizarea resurselor și compensarea pierderilor.
Stadiile durerii (Kübler-Ross)
Succesiune de etape emoționale în fața morții sau a pierderii: negare, furie, negociere, depresie și acceptare.
Tautologie (Logică)
Formulă logică care este adevărată sub orice interpretare a valorilor de adevăr ale componentelor sale.
Cuantificator universal (∀)
Simbol logic care indică faptul că o proprietate este valabilă pentru toți indivizii dintr-un domeniu de discurs.
Deduția naturală
Sistem formal de demonstrație care utilizează reguli de introducere și eliminare a conectorilor logici pentru a deriva concluzii din premise.
Disfuncție executivă
Tulburare a proceselor de control cognitiv (planificare, inhibiție, memorie de lucru), adesea asociată cu leziuni ale cortexului prefrontal.
Teoria Identității (Minte-Corp)
Poziție fizicalistă care susține că stările mentale sunt identice cu stările fizice ale creierului, respinsă de Kripke ca identitate contingentă.
Qualia
Calitățile subiective și fenomenale ale experienței conștiente, cum ar fi „cum se simte” senzația de roșu sau de durere.
Golul explicativ (Levine)
Dificultatea conceptuală de a explica de ce procesele fizice sunt însoțite de experiențe subiective fenomenale.
Zombi filozofic (Chalmers)
Gând experiment care descrie o ființă fizic identică cu un om dar lipsită de conștiință fenomenală, folosit pentru a critica materialismul.
Condiționarea operantă (Skinner)
Proces de învățare în care frecvența unui comportament este modificată prin consecințele sale (întărire sau pedeapsă).
Întărire negativă
Creșterea probabilității unui comportament prin eliminarea unui stimul aversiv sau neplăcut.
Mecanismul de eșafodaj (Scaffolding)
Suport temporar oferit de un educator pentru a ajuta un elev să realizeze o sarcină în zona proximei dezvoltări, retras treptat pe măsură ce elevul devine autonom.
Modelul bioecologic (Bronfenbrenner)
Teorie a dezvoltării care plasează individul în multiple sisteme de influență (microsistem, mezosistem, exosistem, macrosistem, cronosistem).
InterDependență pozitivă
Element central al învățării prin cooperare prin care membrii unui grup simt că succesul individual depinde de reușita întregului grup.
Taxonomia lui Bloom
Ierarhie a obiectivelor educaționale, de la procese de bază (reamintire) la procese complexe (creare).
Sistemul mezolimbic dopaminergic
Circuit cerebral al recompensei care codifică eroarea de predicție și motivează comportamentul orientat spre scop.
Amigdala
Structură limbică esențială pentru evaluarea relevanței emoționale a stimulilor și pentru procesarea fricii.
Teoria utilității așteptate
Model normativ al deciziei care presupune că oamenii aleg opțiunea care maximizează valoarea sau beneficiul personal.
Eroarea de conjuncție (Problema Linda)
Bias cognitiv în care oamenii estimează că o combinație de două evenimente este mai probabilă decât un singur eveniment component.
Leziune axonală difuză
Tip de leziune cerebrală traumatică produsă prin forțe de forfecare care afectează integritatea axonilor la nivelul întregului creier.
Cogniția socială
Studiul modului în care oamenii percep, interpretează și procesează informațiile despre interacțiunile sociale și ceilalți oameni.
Somația spațială
Proces de integrare neurală în care potențialele postsinaptice provenite de la mai multe sinapse active simultan se însumează în corpul celular.
Somnul REM (Paradoxal)
Stadiu al somnului caracterizat prin activitate cerebrală intensă, mișcări rapide ale ochilor și atonie musculară completă, fiind asociat cu visele vii.
Cronosistem
Dimensiune temporală în modelul ecologic care reflectă schimbările care apar odată cu trecerea timpului atât în viața individului, cât și în societate.
Andragogia (Knowles)
Set de principii specifice învățării adulților, care pune accent pe relevanța practică, autonomie și utilizarea experienței anterioare.
Timpul de învățare academic
Intervalul în care elevii sunt angajați cu succes în sarcini de învățare care au un nivel de dificultate adecvat.
Neurodiversitate
Concept care susține că variațiile neurologice (ca autismul sau ADHD) sunt diferențe umane naturale și nu deficiențe care trebuie eliminate.
Economia de jetoane (Token economy)
Sistem de management al clasei bazat pe întărire pozitivă, în care elevii primesc puncte pentru comportamente bune pe care le pot schimba pe recompense.
Disfuncție executivă
Tulburare a proceselor de control cognitiv (planificare, inhibiție, memorie de lucru), adesea asociată cu leziuni ale cortexului prefrontal.
Bullying
Comportament agresiv intenționat și repetat, caracterizat printr-un dezechilibru de putere între agresor și victimă.
Evaluare formativă
Proces continuu de colectare de informații despre progresul elevilor cu scopul de a oferi feedback și de a îmbunătăți procesul de predare.
Stadiul operațiilor concrete (Piaget)
Etapă în dezvoltarea cognitivă (7−11 ani) în care copilul înțelege conservarea și reversibilitatea, dar are nevoie de suport concret pentru raționament.
Crisis de identitate (Erikson)
Dilemă specifică adolescenței în care tânărul experimentează diverse roluri pentru a-și găsi un sens coerent al sinelui.
Identitate de gen
Reprezentarea mentală și acceptarea apartenenței la un gen, proces care se consolidează în perioada preșcolară.
Teoria triunghiulară a iubirii (Sternberg)
Model care definește iubirea prin trei dimensiuni: intimitate, pasiune și angajament.
Stil de parenting autorizat (Democratic)
Metodă educațională care combină controlul și limitele clare cu sensibilitatea și afecțiunea față de copil.
Glandă pineală
Structură în care Descartes credea că are loc interacțiunea dintre suflet și corp; produce melatonina implicată în ritmul somn-veghe.
Metodologia OLS (Metoda celor mai mici pătrate)
Procedură utilizată în regresie pentru a găsi coeficienții care minimizează suma pătratelor diferențelor dintre valorile observate și cele prezise.
Evaluare criterială
Tip de testare în care performanța unui elev este comparată cu un standard sau criteriu absolut, nu cu performanța colegilor.
VIF (Variance Inflation Factor)
Indicator statistic utilizat pentru a detecta prezența multicoliniarității critice între predictorii dintr-un model de regresie.
Interval de încredere pentru r
Gamă de valori care, cu o anumită probabilitate, conține corelația reală din populație, calculată pe baza eșantionului.
Coeficienți standardizați Beta (β)
Valori în regresia multiplă care permit compararea importanței relative a predictorilor deoarece sunt exprimate în unități de deviație standard.
Testul Shapiro-Wilk
Test statistic utilizat pentru a verifica dacă distribuția unei variabile este normală, o asumpție necesară pentru multe teste parametrice.
Varianța intraindividuală
Variabilitatea observată în scorurile aceluiași individ în condiții diferite, eliminată parțial în designul cu măsurători repetate.
Tukey’s HSD
Test post-hoc robust utilizat după ANOVA pentru a identifica care perechi de grupuri diferă semnificativ între ele.
Efectul lungimii cuvântului
Fenomen în memoria de lucru care arată că este mai ușor de reținut o listă de cuvinte scurte decât una de cuvinte lungi, datorită limitelor buclei fonologice.
Codificare elaborativă
Proces de transformare a informației noi prin crearea de conexiuni profunde cu cunoștințele de lungă durată deja existente.
Aversiune față de pierdere
Principiu al teoriei perspectivelor (Kahneman) conform căruia durerea resimțită la o pierdere este mai puternică decât plăcerea produsă de un câștig de aceeași valoare.
Strategii alternative de reproducere
Explicație evoluționistă pentru variația de personalitate, sugerând că stiluri diferite pot duce la succes reproductiv egal în contexte diferite.
Învățarea prin experiență (Zull)
Ciclul cognitiv care transformă datele senzoriale în acțiune prin etapele de reflectie, abstractizare și testare activă.
Conținut propozițional
Semnificația unei stări mentale (crezință, dorință) care poate fi exprimată printr-o propoziție adevărată sau falsă.
Mecansime de apărare (Freud)
Strategii psihice inconștiente (refulare, proiecție, sublimare) folosite de Eu pentru a gestiona anxietatea și conflictele.
Psihoterapia de acceptare și angajament (ACT)
Abordare terapeutică modernă care vizează flexibilitatea psihologică prin acceptarea trăirilor interioare și orientarea spre valori personale.
Interpretarea în logica propozițională
O atribuire de valori de adevăr (1 sau 0) tuturor literelor din cadrul unei formule logice.