1/31
Flashcarduri de vocabular pentru noțiunile de bază referitoare la alchine: nomenclatură, izomerie, structură orbitală, proprietăți fizice, reacții de adiție, polimerizare și caracterul slab acid al alchinelor marginale.
Alchine
Hidrocarburi nesaturate ce conțin în molecula lor o legătură triplă C \≡ C, raportul numeric dintre atomii de carbon și hidrogen fiind exprimat prin formula generală CnH2n−2, având nesaturarea echivalentă N.E.=2.
Geometria legăturii triple în etină
Aranjament liniar caracterizat printr-un unghi de legătură de 180∘, o lungime a legăturii C≡C de 1.204A˚ și suprapunerea orbitalilor atomilor de carbon hibridizați sp pentru a forma o legătură σ și două legături π perpendiculare.

Radical etinil
Radical hidrocarbonat monovalent nesaturat derivat de la etină prin îndepărtarea unui atom de hidrogen, având formula structurală HC≡C−.
Radical 2-propinil (propargil)
Radical monovalent derivat formal de la propină prin îndepărtarea unui atom de hidrogen de la gruparea metil, având structura HC≡C−CH2−.
Alchină marginală (1-alchină)
Alchină în care legătura triplă se află la marginea catenei (de exemplu 1−butina˘, propină), caracterizată prin prezența atomului de hidrogen legat direct de carbonul triplu legat, conferind moleculei un caracter slab acid.
Alchină internă
Alchină în care legătura triplă se află în interiorul catenei de carbon (de exemplu 2−butina˘: CH3−C≡C−CH3), atomii de carbon implicați în legătura triplă neavând atomi de hidrogen atașați direct.

Ciclopropenă
Cicloalchenă cu formula moleculară C3H4, reprezentând un izomer de funcțiune al propinei și al propadienei.
Izomerie de funcțiune la alchine
Tip de izomerie prin care alchinele împart aceeași formulă moleculară generală (CnH2n−2) cu cicloalchenele și alcadienele, deși fac parte din clase diferite de substanțe (de exemplu propina, ciclopropena și propadiena pentru formula C3H4).
Piroliza metanului
Metodă de obținere termică a acetilenei la temperatura de 1500∘C conform ecuației 2CH4→HC≡CH+3H2, însoțită de reacția secundară nedorită de descompunere în negru de fum și hidrogen (CH4→C+2H2).
Carbură de calciu (carbid)
Compus ionic cu formula CaC2, format din ionul Ca2+ și ionul dicarbură/acetilură [−C≡C−], sintetizat din oxid de calciu (CaO) și cărbune (C) la temperatură ridicată.
![<p>Compus ionic cu formula $$CaC_2$$, format din ionul $$Ca^{2+}$$ și ionul dicarbură/acetilură $$[^{-}C \equiv C^{-}]$$, sintetizat din oxid de calciu ($$CaO$$) și cărbune ($$C$$) la temperatură ridicată.</p>](https://assets.knowt.com/pdf-flow-prod/76741d22-9ca1-41f7-a44e-9794a93724e4-figures/2.png)
Obținerea acetilenei din carbid
Reacție de hidroliză a carburii de calciu la temperatura camerei descrisă prin ecuația: CaC2+2H2O→C2H2+Ca(OH)2↓.
Îmbutelierea acetilenei
Procedeu de depozitare în siguranță a acetilenei în cilindri metalici conținând o masă poroasă îmbibată cu acetonă sub presiune (1L acetonă dizolvă 300L acetilenă la 12atm), pentru a împiedica descompunerea explozivă ce apare la comprimare sau lichefiere.
Starea de agregare a alchinelor
Etina, propina și 1−butina sunt compuși gazoși în condiții obișnuite, în timp ce termenii seriei omoloage începând cu 2−butina se găsesc în stare lichidă.
Hidrogenarea parțială a acetilenei
Reacție de adiție a unui mol de hidrogen la etină în prezența catalizatorului de paladiu otrăvit cu săruri de plumb (Pd/Pb2+), procesul oprindu-se la stadiul de etenă (CH2=CH2).
Hidrogenarea totală a acetilenei
Reacție de adiție a doi moli de hidrogen la etină în prezența catalizatorilor metalici de nichel, platină sau paladiu (Ni, Pt, Pd), conducând la formarea etanului (CH3−CH3).
Halogenarea acetilenei în solvent inert
Adiția clorului sau a bromului în mediu de tetraclorură de carbon (CCl4), care se desfășoară succesiv prin formarea 1,2−dihaloetenei (izomeri cis-trans) și apoi a 1,1,2,2−tetrahaloetanului.
Descompunerea acetilenei cu clor gazos
Reacție puternic exotermă ce se produce în lipsa solventului inert (CCl4), prin care clorul descompune etina direct în negru de fum și acid clorhidric: HC≡CH+Cl2→2C+2HCl.
Clorură de vinil
Monocloroderivat nesaturat (CH2=CH−Cl) format prin adiția acidului clorhidric (HCl) la acetilenă în prezența catalizatorului HgCl2/C la temperaturi de 120−170∘C.
Reacția Kucerov
Reacție de adiție a apei la alchine în prezența sulfatului de mercur (HgSO4) și a acidului sulfuric (H2SO4), rezultând intermediar un enol instabil care se izomerizează prin tautomerie ceto-enolică.
Alcool vinilic
Enol instabil (CH2=CH−OH) apărut ca intermediar în reacția Kucerov aplicată acetilenei, care suferă tautomerizare spontană trecând în etanal (acetaldehidă).
Hidratarea propinei (reacția Kucerov)
Adiția apei la propină conform regulii lui Markovnikov în prezență de HgSO4/H2SO4, care trece printr-un enol instabil (CH2=C(OH)−CH3) și se stabilizează prin tautomerizare la propanonă (acetonă).
Acrilonitril
Monosil derivat nesaturat (CH2=CH−C≡N) obținut prin adiția acidului cianhidric (HCN) la etină în prezența catalizatorului Cu2Cl2/NH4Cl la 80∘C.
Acetat de vinil
Ester nesaturat (CH2=CH−O−CO−CH3) format în urma adiției acidului acetic (CH3−COOH) la acetilenă în prezența acetatului de zinc (CH3COO)2Zn la temperatura de 200∘C.
Dimerizarea acetilenei
Reacție de condensare a două molecule de etină în prezența sistemului catalitic Cu2Cl2/NH4Cl la temperatura de 100∘C, conducând la obținerea vinilacetilenei (CH2=CH−C≡CH).
Trimerizarea acetilenei
Reacție de ciclotrimerizare termică în tuburi ceramice la temperaturi de 600−800∘C, prin care trei molecule de acetilenă formează ciclul aromatic al benzenului.

Trimerizarea propinei
Ciclotrimerizare termică la 600−800∘C în tuburi ceramice a trei molecule de propină, soldată cu formarea hidrocarburii aromatice 1,3,5−trimetilbenzen (denumită uzual mesitilen).

Suflător oxiacetilenic
Dispozitiv utilizat în sudură și tăierea metalelor, care folosește căldura intensă (Q) degajată prin arderea totală a acetilenei: C2H2+25O2→2CO2+H2O+Q.
Caracterul acid al 1-alchinelor
Proprietatea alchinelor marginale de a ceda protonul de la legătura terminală slab polară C−H în prezența metalelor alcaline sau a bazelor complexe, generând săruri insolubile sau ionice numite acetiluri.
Acetilură disodică
Compus ionic (Na+−C≡C−Na+) sintetizat prin reacția acetilenei cu sodiu la 220∘C, care în prezența apei hidrolizează refăcând acetilena și hidroxidul de sodiu.
Acetilură de cupru (I)
Precipitat roșu-brun (CuC≡CCu↓) obținut din acetilenă și clorură de diaminocupru (I) ([Cu(NH3)2]Cl); este stabilă în mediu apos, dar se descompune spontan prin explozie în stare uscată la lovire sau încălzire.
Acetilură de argint
Precipitat alb-gălbui (AgC≡CAg↓) obținut din acetilenă și hidroxid de diaminoargint ([Ag(NH3)2]OH); este stabilă față de apă, dar explodează spontan în stare uscată la șoc mecanic sau termic.
Reactiv Tollens
Soluție apoasă de hidroxid diaminoargentic ([Ag(NH3)2]OH) preparată din azotat de argint (AgNO3), hidroxid de sodiu (NaOH) și amoniac (NH3), utilizată pentru identificarea și diferențierea alchinelor marginale prin formarea de precipitate de acetiluri.