Relaţii internaţionale în secolul al XIX-lea: Congresul de la Viena şi Concertul European

Flashcarduri de vocabular pentru recapitularea noțiunilor-cheie despre Congresul de la Viena, Sfânta Alianță și Concertul European din secolul al XIX-lea.

Congresul de la Viena (1814-1815)

Reuniune diplomatică desfășurată între noiembrie 1814 și iunie 1815 (Actul final semnat pe 9 iunie 1815), prezidată de cancelarul austriac Klemens von Metternich, cu scopul restabilirii ordinii, a echilibrului de putere şi a legitimității dinastice după înfrângerea Franţei napoleoniene.

Klemens von Metternich

Cancelarul austriac care a îndeplinit rolul de preşedinte al Congresului de la Viena.

Marile puteri „diriginte”

Grupul format din Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia şi Franţa (reprezentată de Talleyrand), care a condus deciziile în cadrul Congresului de la Viena.

Principiul legitimităţii

Principiu de bază al Congresului de la Viena conform căruia tronurile statelor trebuiau returnate vechilor dinastii răsturnate de Revoluţia Franceză şi Napoleon.

Principiul echilibrului european

Principiu stabilit la Congresul de la Viena conform căruia nicio putere nu trebuia să domine covârşitor continentul european.

Principiul compensațiilor

Principiu în baza căruia statele învingătoare din Războaiele Napoleoniene au primit teritorii în schimbul pierderilor suferite.

Regatul Ţărilor de Jos

Entitate statală creată în urma Congresului de la Viena prin unirea Olandei cu Belgia.

Confederația Germană

Formațiune politică formată din 34 de state şi 4 oraşe libere, creată la Congresul de la Viena pentru a înlocui Sfântul Imperiu Roman.

Sfânta Alianță (1815)

Pact iniţiat în septembrie 1815 de țarul Alexandru I al Rusiei, susținut de Francisc I al Austriei şi Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, având scopul de a apăra ordinea, religia, pacea şi hotărârile de la Viena împotriva mişcărilor revoluţionare sau liberale.

Congresul de la Aix-la-Chapelle (1818)

Congresul în urma căruia Franţa a fost admisă ca membru în Sfânta Alianţă.

Concertul European

Sistem de securitate colectivă şi consultare permanentă între marile puteri europene, destinat prevenirii conflictelor majore prin intermediul congreselor şi negocierilor diplomatice.

„Jandarmi ai Europei”

Rol asumat de marile puteri în cadrul Concertului European, prin care interveneau (inclusiv militar) pentru a menţine status quo-ul teritorial.

Revoluția Greacă (1821-1830)

Mișcare națională de eliberare care a reprezentat una dintre primele crize majore ale sistemului Concertului European.

Războiul Crimeii (1853-1856)

Conflict armat care a rupt consensul Sfintei Alianțe și a dus la convocarea Congresului de la Paris din 1856.

Congresul de la Berlin (1878)

Eveniment diplomatic care a culminat reconfigurarea hărții Europei după unificarea Italiei şi a Germaniei (anii 1860-1870), deschizând calea formării noilor alianţe de la sfârşitul secolului (Tripla Alianță / Antanta).