Flashcarduri Limba și Literatura Română - Pregătire BAC

Flashcarduri de tip vocabular bazate pe operele literare fundamentale pentru examenul de Bacalaureat.

Alexandru Lăpușneanul

Nuvelă istorică romantică scrisă de Costache Negruzzi, publicată în 1840 în primul număr al revistei „Dacia literară”, inspirată din cronicile lui Grigore Ureche.

Antiteza romantică în „Alexandru Lăpușneanul”

Contrastul romantic dintre Alexandru Lăpușneanul (caracterizat prin cruzime și spirit răzbunător) și Doamna Ruxanda (caracterizată prin milă și dorința de a opri violențele soțului ei).

Piramida de capete

Scenă spectaculoasă din „Alexandru Lăpușneanul” în care domnitorul ucide 47 de boieri la un ospăț organizat sub pretextul împăcării și le așază capetele într-o piramidă.

Motto-urile din „Alexandru Lăpușneanul”

Elemntele de structură care preced cele patru capitole ale nuvelei: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu…!”, „Ai să dai samă, doamnă!”, „Capul lui Moțoc vrem!” și „De mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu…”.

O scrisoare pierdută

Comedie de moravuri, realistă și clasică, scrisă de Ion Luca Caragiale și reprezentată pe scenă în anul 1884.

Intriga în „O scrisoare pierdută”

Conflictul pornit de la o scrisoare de amor trimisă de Tipătescu Zoei Trahanache, găsită de Cetățeanul turmentat și ajunsă la Cațavencu, care o folosește ca instrument de șantaj politic.

Structura comediei „O scrisoare pierdută”

Compoziție dramatică formată din patru acte și 44 de scene, bazată pe dialog, didascalii, simetrie, opoziție și existența a două scrisori de amor.

Comicul de limbaj și de nume în „O scrisoare pierdută”

Mijloace comice ce satirizează incultura și lipsa de logică prin formule confuze („Curat murdar!”, „Ai puțințică răbdare”, „Eu cu cine votez?”) și nume inspirate din termeni culinari (Farfuridi, Brânzovenescu).

Luceafărul

Poezie romantică de Mihai Eminescu, publicată în 1883, compusă din 98 de catrene structurate pe două planuri: terestru și cosmic.

Hyperion

Personajul alegoric din poezia „Luceafărul” de Mihai Eminescu, reprezentând omul de geniu — o ființă superioară și nemuritoare, dar condamnată la singurătate.

Dialogul dintre Hyperion și Demiurg

Secvență poetică din „Luceafărul” în care Hyperion cere să renunțe la nemurire pentru iubirea Cătălinei, însă Demiurgul îl refuză explicându-i că oamenii sunt trecători, iar el este nemuritor.

Plumb

Poezie simbolistă creată de George Bacovia, publicată în anul 1916 în volumul de debut cu același nume, ce exprimă stări de singurătate, tristețe, angoasă și spleen.

Simbolul și laitmotivul „plumb”

Cuvânt-cheie ce apare de 7 ori în poezie (de câte 3 ori în fiecare strofă și o dată în titlu), sugerând apăsarea sufletească, culoarea cenușie a tristeții și imposibilitatea evadării.

Corespondența simbolistă în „Plumb”

Paralelismul dintre universul exterior („Dormeau sicriele de plumb”, „Stam singur în cavou”) și universul interior („Dormea amorul meu de plumb”, „Stam singur lângă mort”).

Enigma Otiliei

Roman realist de factură balzaciană scris de George Călinescu, publicat în 1938, având ca temă principală moștenirea și lupta pentru avere în societatea bucureșteană.

Tipologiile umane din „Enigma Otiliei”

Categorii sociale balzaciene construite de Călinescu: Costache este avarul, Stănică este arivistul, Aglae este femeia autoritară, iar Felix este tânărul ambițios.

Personajul-reflector în „Enigma Otiliei”

Rol îndeplinit de Felix, tânărul venit la București pentru studii, prin ale cărui percepții și perspectivă sunt prezentate celelalte personaje și evenimente din casa lui Costache Giurgiuveanu.