1/35
Flashcarduri de vocabular geografic bazate pe noțiunile fundamentale din fișa de evaluare: geopolitică, tipologia statelor, resursele terestre, dinamica populației și habitatele umane.
Harta politică a Europei (număr de state)
Totalitatea statelor suverane de pe continentul european, care însumează în prezent 44 de state independente.
Organizația Națiunilor Unite (număr de membri)
Principala organizație internațională globală, alcătuită pe scară largă din 193 de state membre.
Unificarea Germaniei
Eveniment istoric geopolitic finalizat în anul 1990, prin care cele două state germane (RFG și RDG) au format o singură țară.
Separarea Cehoslovaciei
Scindarea pașnică oficializată în anul 1993, în urma căreia Cehoslovacia s-a împărțit în două state independente: Cehia și Slovacia.
Etapele de evoluție a hărții politice a lumii
Cele patru perioade istorice esențiale: perioada Antică, Medievală, Modernă și Contemporană.
Primele state pe harta politică antică
Formațiunile statale timpurii apărute în Antichitate: Egiptul antic, Grecia antică și Roma antică.
Puterile coloniale din perioada modernă
Cele patru mari imperii coloniale dominante între secolele al XVI-lea și al XIX-lea: Spania, Portugalia, Anglia și Franța.
State socialiste contemporane
Cele cinci state menținute cu orânduire socialistă pe harta politică a lumii: China, Cuba, Vietnam, Coreea de Nord și Laos.
State succesoare ale Iugoslaviei
Cele șase state apărute pe harta Europei în urma dezmembrării Iugoslaviei: Slovenia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Serbia și Muntenegru.
Anul Africii (1960)
Anul de referință în procesul de decolonizare mondială, când un număr de 17 colonii africane și-au obținut suveranitatea.
Schimbări calitative pe harta politică
Transformări structurale ce includ înlocuirea unei formațiuni social-economice cu alta, obținerea independenței de stat de către fostele colonii și introducerea unor noi forme de guvernământ.
Conflicte teritoriale
Dispute geopolitice între două sau mai multe state provocate de factori istorici, politici, economici, culturali, religioși sau etnici.
State nerecunoscute
Circa 20 de entități teritoriale autonome care nu beneficiază de recunoaștere pe plan internațional, exemple fiind Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, Republica Nagorno-Karabah și Republica Populară Donețk.
Pumele americane
Grup de economii emergente dinamice din America de Sud, alcătuit din Chile, Columbia și Peru.
State federale
State cu o organizare teritorială descentralizată (în număr de circa 30 pe glob) ce includ entități componente precum state, provincii, cantoane, landuri sau regiuni.
Tipologia statelor după formă/configurație
Clasificare spațială care împarte statele în compacte (ex. Polonia), alungite (ex. Chile), apendiculare (ex. Thailanda), fragmentate (ex. Japonia) și enclavate (ex. Lesotho).
Caracteristici ale țărilor subdezvoltate
Trăsături distinctive marcate de venituri mici repartizate neuniform, indice al dezvoltării umane scăzut, nivel înalt de sărăcie, dependență de activități primare/agricole și infrastructură precară.
Mediul geografic
Porțiunea din suprafața uscatului terestru transformată sau utilizată în activitatea societății umane, reprezentând circa 65% din uscat.
Resurse naturale după gradul de epuizare
Clasificare a patrimoniului natural în resurse epuizabile (limitate cantitativ) și resurse inepuizabile (energia solară, eoliană etc.).
Resurse naturale după modul de renovare
Diferențierea elementelor mediului în resurse renovabile (solurile, apa potabilă, resursele biologice) și irenovabile (combustibili fosili, minereuri).
Resurse extraatmosferice
Resurse localizate în spațiul cosmic: energia solară din spațiu, heliu-3 abundent pe Lună, precum și metalele rare sau prețioase de pe asteroizi.
Condiții de amplasare a centralelor helioelectrice
Parametrii minimi necesari: radiație solară receptată de peste 0,6cal/cm2/min, durată a insolației de peste 6 ore zilnic și peste 180 de zile însorite pe an.
Hidrosfera Terrei (volum)
Volumul total de apă de pe planetă, evaluat la circa 1,4miliarde km3, din care apele oceanului planetar concentrează aproximativ 96%.
Metale feroase
Subcategorie a resurselor metalifere utilizate în metalurgia neagră: minereul de fier, manganul, cromul, wolframul, molibdenul și vanadiul.
Concentrarea mondială a cărbunelui
Ponderea masivă de 80% din rezervele globale de cărbune, deținută de trei state: Federația Rusă, SUA și China.
Cernoziomuri
Tipuri de soluri extrem de fertile, bogate în humus, considerate ideale pentru culturile de cereale.
Surinam (grad de împădurire)
Cea mai împădurită țară din lume, cu o suprafață acoperită de fond forestier de aproximativ 98%.
Reproducerea populației
Procesul de succesiune a generațiilor asigurat prin mișcarea naturală și migrație, care cunoaște trei tipuri: tradițional, de tranziție și modern.
Politică demografică antinatalistă (denatalistă)
Ansamblul măsurilor de stat care urmăresc încetinirea sau diminuarea ritmului de creștere a populației prin planificare familială și utilizarea contracepției.
Politică demografică pronatalistă
Orientare a statului destinată stimulării sporului demografic prin sprijin economic: alocații familiale, scutiri de impozite și facilități pentru familiile numeroase.
Focare principale de concentrare a populației
Cele trei mari concentrări umane de pe glob: Asia de Est, Asia de Sud și Europa Centrală și de Vest.
Rase umane de tranziție
Grupuri apărute prin amestecul raselor majore: mulatrii (rasa europoidă cu cea ecuatorială), metișii (rasa europoidă cu cea amerindiană) și zambos (rasa ecuatorială cu cea amerindiană).
Indicele Dezvoltării Umane (IDU)
Indicator sintetic alcătuit din trei parametri fundamentali: speranța de viață la naștere, nivelul de educație și standardul de viață (măsurat prin PIB per locuitor).
Vatra satului
Componenta vetrei așezării rurale, delimitată de gospodăriile țărănești, ulițe, căi de comunicație și dotările social-culturale locale.
Moșia satului
Componenta de producție a localității rurale, constituită din terenuri agricole, pășuni, fânețe, păduri, bazine acvatice și terenuri neproductive.
Forme de concentrare urbană
Modalități evolutive de extindere a spațiului orășenesc: aglomerația urbană, conurbația, interurbația și megalopolisul.