Etnogeneza românească și Marile Descoperiri Geografice

Flashcarduri de vocabular axate pe etapele etnogenezei românești, teoriile istoriografice privind spațiul de formare a poporului român și marile descoperiri geografice din secolele XV–XIX.

Etapa traco-getică

Prima etapă a formării poporului român (secolul I î.Hr. – secolul I d.Hr.), marcată de existența Regatului geto-dac condus de Burebista (82–44 î.Hr.) și ulterior de Decebal (87–106 d.Hr.).

Burebista

Conducător al Regatului geto-dac între anii 82 și 44 î.Hr., aparținând etapei traco-getice.

Decebal

Conducător al Regatului geto-dac între anii 87 și 106 d.Hr., în timpul căruia s-au purtat războaiele împotriva romanilor.

Războaiele daco-romane

Conflicte militare între geto-daci și romani desfășurate în etapele 101–102 d.Hr. și 105–106 d.Hr., în urma cărora a început romanizarea oficială a Daciei.

Romanizarea geto-dacilor

Proces oficial desfășurat între 106 și 271/274 d.Hr., prin care populația a adoptat limba latină și modul de viață roman, populația rămasă după retragerea aureliană devenind daco-romană.

Factorii romanizării

Canalele și instituțiile prin care a fost introdusă limba latină în rândul dacilor: armata, coloniștii, veteranii, școala, administrația și religia.

Perioada migrațiilor (în etnogeneza românilor)

Etapă situată între secolele III și VII, caracterizată prin asimilarea migratorilor germanici și a slavilor (care trec masiv la sudul Dunării în anul 602).

Structura lingvistică a limbii române

Componență neolatină (romanică) alcătuită dintr-un substrat traco-getic, un strat latin și un adstrat slav.

Compoziția vocabularului limbii române

Structură lexicală alcătuită din aproximativ 60% elemente latine, 20% elemente slave, 10% elemente traco-getice și 10% alte influențe / neologisme.

Teoria imigraționistă

Teorie apărută când românii deveniseră majoritari în Transilvania, formulată de Franz Josef Sulzer în 1781, care susține că poporul român și limba română s-au format exclusiv la sudul Dunării, părăsind complet Dacia la retragerea aureliană.

Franz Josef Sulzer

Autorul lucrării „Istoria Daciei Transalpine” (1781), în care a formulat teoria imigraționistă susținând că spațiul carpato-danubian era pustiu la venirea maghiarilor.

Teoria roessleriană

Teorie formulată de Robert Roessler în lucrarea „Studii românești” (1871), care preia tezele imigraționiste și adaugă ipoteza pretinsei lipse a atestării documentare a românilor la nordul Dunării.

Teoria autohtoniei

Teorie susținută de izvoare arheologice, literare, cronicărești, diplomatice și cartografice, care demonstrează formarea poporului român și a limbii române în spațiul nord- și sud-dunărean.

Susținătorii teoriei autohtoniste

Mari istorici și cărturari din secolele XIX–XX care au apărat continuitatea românilor: Dimitrie Onciul, Bogdan Petriceicu Hasdeu, A.D. Xenopol, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga și Gheorghe Brătianu.

Protocronism (perioada dacistă)

Curent extrem din perioada comunistă care exagera rolul dacilor în etnogeneză și califica teoriile contrare drept intenții imperialiste împotriva românilor.

Istoriografia românească post-comunistă

Direcție istoriografică adoptată după căderea regimului comunist, definită printr-o atitudine moderată și echilibrată în cercetarea și scrierea istoriei.

Cauzele explorării spațiului extraeuropean

Factori ai secolelor XV–XIX precum centralizarea statală din vestul Europei, progresul tehnicii navigației și necesitatea găsirii unui nou drum spre Indii (spre Vest).

Progresul tehnicii navigației

Ansamblu de inovații tehnice care au făcut posibile marile descoperiri geografice: inventarea caravelei și utilizarea busolei și a astrolabului.

Mărfurile din Orient

Principalele produse exotice aduse din Asia care stimulau comerțul european: mirodeniile și mătasea.

Marco Polo

Călător din secolul al XIII-lea care a efectuat primele călătorii spre Asia și a scris cartea de referință „Il Milione” („Descrierea lumii”).

Descoperirea Americii

Moment de cotitură al marilor descoperiri geografice, înfăptuit în anul 1492 de către Cristofor Columb în încercarea de a naviga spre Indii prin vest.