România și Europa la începutul secolului al XX-lea: Organizare statală și Marea Unire

Flashcarduri de vocabular care acoperă noțiunile cheie despre schimbările geopolitice din Europa la începutul secolului al XX-lea, Marea Unire din 1918, monarhii României și instituțiile statului constituțional.

Primul Război Mondial (1914-1918)

Eveniment care a schimbat harta Europei prin dispariția marilor imperii și formarea de noi state naționale.

Marile imperii dispărute

Imperiile care s-au dezmembrat în urma Primului Război Mondial: Imperiul German, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman și Imperiul Rus.

State naționale noi

State apărute pe harta Europei după Primul Război Mondial: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehoslovacia, Austria, Ungaria și Iugoslavia.

România la începutul sec. XX

Stat care cuprindea doar teritoriile extracarpatice până la Dunăre, Mare și Prut, în timp ce milioane de români locuiau în afara granițelor, în provinciile istorice.

Unirea Basarabiei

Unirea Basarabiei cu România, realizată la data de 27 martie 1918 prin votul exprimat la Chișinău.

Unirea Bucovinei

Unirea Bucovinei cu România, realizată la data de 28 noiembrie 1918 prin votul exprimat la Cernăuți.

Unirea Transilvaniei

Unirea Transilvaniei cu România, realizată la data de 1 decembrie 1918 prin votul exprimat la Alba Iulia.

Stat național unitar

Forma de stat a României după desăvârșirea Marii Uniri din 1918.

Monarhia constituțională

Forma de guvernământ a statului român în perioada modernă și interbelică.

Carol I

Rege al României a cărui domnie a durat între anii 1866 și 1914.

Ferdinand

Rege al României a cărui domnie s-a desfășurat între anii 1914 și 1927.

Mihai (prima domnie)

Perioadă de domnie a Regelui Mihai între anii 1927 și 1930, desfășurată sub regență.

Carol al II-lea

Rege al României a cărui domnie s-a desfășurat între anii 1930 și 1940.

Mihai (a doua domnie)

Perioadă de domnie a Regelui Mihai între 1940 și 1947, încheiată prin abdicarea forțată dictată de comuniști la 30 decembrie 1947.

Abdicarea de la 30 decembrie 1947

Actul prin care Regele Mihai a fost obligat de către comuniști să abdice și să părăsească România, eveniment petrecut fără consultarea poporului prin referendum, transformând țara în republică populară.

Constituția României din 1923

Legea fundamentală democratică a statului român, adoptată în urma Marii Uniri.

Puterea legislativă

Ramură a puterii în stat care are rolul de a face legile, deținută de Parlamentul bicameral format din Senat și Camera Deputaților.

Votul universal

Sistem de vot introdus în decembrie 1918, acordat indiferent de avere bărbaților majori cu vârsta de la 21 de ani în sus.

Votul cenzitar

Sistem de vot condiționat de deținerea unei anumite averi de către alegător.

Puterea executivă

Ramură a puterii alcătuită din Guvern și Rege; regele desemnează primul-ministru (de regulă dintre președinții de partid), care constituie Guvernul responsabil pentru propriile acțiuni.