Europa și Lumea la începutul Epocii Moderne: De la Renaștere la Congresul de la Viena

Fișe de vocabular istoric ce cuprind concepte, tratate, bătălii și evenimente definitorii din Epoca Modernă: de la Războiul de 30 de ani și Revoluția engleză, până la independența SUA, Revoluția franceză, epoca napoleoniană și Congresul de la Viena.

Pacea de la Westfalia (1648)

Tratatele de pace încheiate în două orașe din Westfalia, care au pus capăt Războiului de 30 de ani (1618–1648), asigurând supremația europeană pentru Franța și Suedia, recunoscând independența Provinciilor Unite și lăsând Germania fărâmițată în peste 300 de state.

Marea Ciumă din Londra (1665–1666)

Pandemie de ciumă bubonică ce a provocat moartea a aproximativ 100 000 de oameni (circa un sfert din populația Londrei) în decurs de 18 luni, fiind stopată în urma Marelui Incendiu din 1666.

Manufactură

Formă de producție capitalistă bazată pe munca manuală a zeci sau sute de muncitori, caracterizată printr-o diviziune și specializare accentuată a muncii, în care fiecare lucrător execută doar una sau câteva operațiuni distincte.

Bursă

Instituție comercială și financiară prezentă în marile orașe unde proprietarii, bancherii și negustorii se adunau pentru a încheia afaceri și tranzacții decisive pentru prosperitatea economică a unei regiuni sau a unui stat.

Parlamentul cel lung

Parlamentul englez convocat de regele Carol I în 1640 din motive financiare, care a funcționat timp de 13 ani, a anulat impozitele abuzive și a desființat instanțele judiciare medievale superioare.

Armata noului model

Forță militară organizată la inițiativa lui Oliver Cromwell în timpul Războiului Civil Englez, constituită din țărani liberi, meșteșugari, comercianți și sărăcime, obținând victoria hotărâtoare la Preston.

Actul de navigație (1651)

Lege protecționistă adoptată de Parlamentul republican englez, conform căreia corăbiilor străine li se permitea să aducă în Anglia exclusiv mărfuri produse în țările de origine, restul mărfurilor trebuind transportate numai pe vase engleze.

Protectoratul lui Oliver Cromwell (1653–1658)

Regim de dictatură militară instituit în Anglia ca urmare a loviturii de stat prin care puterea supremă a fost concentrată în mâinile lordului protector Oliver Cromwell.

Habeas Corpus Act (1679)

Act legislativ fundamental adoptat în Anglia în timpul domniei lui Carol al II-lea Stuart, menit să garanteze drepturile și libertățile personale ale cetățenilor împotriva arestărilor abuzive.

Revoluția glorioasă (1688)

Lovitură de stat pașnică prin care regele Iacob al II-lea Stuart a fost înlăturat de pe tron, iar coroana Angliei i-a fost oferită lui Wilhelm de Orania (Wilhelm al III-lea), împiedicându-se restaurarea absolutismului.

Declarația drepturilor (1689)

Document constituțional semnat de Wilhelm al III-lea la baza legii Bill of Rights, care consfințea supremația legilor votate de Parlament asupra voinței monarhului și punea bazele monarhiei parlamentare engleze.

„Partida de ceai” de la Boston (1773)

Acțiune de protest a coloniștilor americani organizați în grupul „Fiii libertății”, care, deghizați în amerindieni, au aruncat în ocean încărcătura de ceai a unei corăbii engleze în portul Boston, declanșând măsuri represive din partea coroanei britanice.

Declarația de independență a SUA (4 iulie 1776)

Document redactat de Thomas Jefferson și aprobat de al doilea Congres continental la Philadelphia, prin care cele 13 colonii americane rupeau relațiile cu metropola britanică și proclamau drepturile fundamentale: dreptul la viață, libertate și căutarea fericirii.

Tratatul de la Versailles (1783)

Tratat de pace prin care Marea Britanie a recunoscut oficial independența Statelor Unite ale Americii, cedându-le teritoriile până la fluviul Mississippi, între Canada la nord și Florida la sud.

Constituția SUA (1787)

Legea supremă a Statelor Unite ale Americii care a instituit republica federală prezidențială și separarea celor trei puteri în stat: puterea legislativă (Congresul bicameral), puterea executivă (Președintele) și puterea judecătorească (Curtea Supremă).

Statele Generale (Franța, 1789)

Adunare reprezentativă convocată la Versailles la 5 mai 1789 de regele Ludovic al XVI-lea pentru a vota noi impozite; neînțelegerile din cadrul ei au determinat transformarea reprezentanților stării a treia în Adunare Națională.

Asaltul cetății Bastilia (14 iulie 1789)

Cucerirea și demolarea de către masele revoluționare pariziene a vechii fortărețe medievale Bastilia, acțiune ce a marcat prăbușirea simbolică a regimului absolutist feudal și declanșarea Revoluției franceze.

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (26 august 1789)

Document de bază adoptat de Adunarea Constituantă a Franței, care proclama că oamenii se nasc liberi și egali în drepturi, consfințind principiile de libertate, proprietate inviolabilă, siguranță și rezistență la opresiune.

Cetățeni activi și cetățeni pasivi

Clasificare electorală prevăzută în Constituția franceză din 1791, prin care doar cetățenii activi (bărbați de la vârsta de 25 de ani care achitau un anumit cens de avere) aveau drept de vot, în timp ce restul populației era privată de acest drept politic.

Bătălia de la Valmy (20 septembrie 1792)

Confruntare militară în care trupele revoluționare franceze au învins forțele intervenționiste ale Austriei și Prusiei, deschizând calea proclamării primei Republici Franceze.

La Marseillaise

Cântec patriotic compus la Strasbourg în aprilie 1792 sub titlul de „Cântecul de război al armatei de pe Rin” de Rouget de Lisle, adoptat ca imn al voluntarilor din Marsilia și devenit imnul național oficial al Franței în 1795.

Girondini

Grupare politică moderată din timpul Revoluției franceze, reprezentând burghezia industrial-comercială (în mare parte aleși din departamentul Gironda), care considera revoluția încheiată după proclamarea republicii.

Iacobini

Facțiune revoluționară radicală condusă de Maximilien Robespierre, care a instaurat o dictatură violentă susținută de teroare revoluționară și legi agrare radicale între 2 iunie 1793 și 27 iulie 1794.

Răscoala din Vandeea

Revoltă țărănească și contrarevoluționară de amploare izbucnită în vestul Franței în 1793 împotriva mobilizării militare generale și a politicilor republicane, soldată cu circa 600 000 de morți.

Legea despre suspecți (1793)

Decret emis în timpul Terorii iacobine care permitea arestarea arbitrară a oricărei persoane bănuite de lipsă de devotament față de republică, discursuri critice sau legături cu foștii nobili și contrarevoluționari.

Termidorieni

Grupare politică reprezentând burghezia moderată care a preluat puterea în Franța în urma loviturii de stat de la 9 termidor (27 iulie 1794), lichidând dictatura iacobină și restabilind libertatea economică.

Directorat (1795–1799)

Regim constituțional republican francez a cărui putere executivă era exercitată de un consiliu de cinci directori conduși de Barras, marcat de corupție, instabilitate financiară și războaie de expansiune.

Lovitura de stat din 18 brumar (9 noiembrie 1799)

Acțiune sprijinită de armată și burghezie prin care generalul Napoleon Bonaparte a răsturnat regimul Directoratului și a instaurat regimul dictatorial al Consulatului.

Piatra din Rosetta

Artefact istoric descoperit de armata franceză în timpul campaniei lui Napoleon din Egipt (1798–1801), utilizat ulterior de către savanți pentru descifrarea hieroglifelor egiptene.

Concordatul din 1801

Acord religios încheiat între Napoleon Bonaparte și Papa Pius al VII-lea, prin care Biserica Catolică era readusă în legalitate în Franța, fiind recunoscută drept „religie a majorității francezilor”.

Codul civil al lui Napoleon (1804)

Corpus legislativ fundamental care a consfințit dispariția privilegiilor feudale, a garantat egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și a consacrat proprietatea privată ca fiind sfântă și inviolabilă.

Bătălia de la Trafalgar (1805)

Confruntare navală decisivă în care flota britanică condusă de amiralul Horatio Nelson a distrus flota combinată franco-spaniolă, eliminând definitiv amenințarea unei invazii napoleoniene asupra Insulelor Britanice.

Bătălia de la Austerlitz (2 decembrie 1805)

Victorie militară obținută de Napoleon împotriva armatelor unite ale Rusiei și Austriei, denumită și „Bătălia celor trei împărați”, urmată de desființarea oficială a Imperiului Romano-German în 1806.

Blocada continentală (1806)

Măsură economică decretată de Napoleon la Berlin, prin care se interzicea tuturor statelor europene orice comerț sau comunicare directă cu Insulele Britanice în scopul ruinării economice a Angliei.

Tratatul de la Tilsit (1807)

Acord de pace semnat între împăratul francez Napoleon Bonaparte și țarul Alexandru I al Rusiei, prin care Rusia recunoștea cuceririle franceze și adera oficial la Blocada continentală împotriva Marii Britanii.

Bătălia de la Borodino (1812)

Cea mai mare confruntare din cadrul campaniei lui Napoleon în Rusia, disputată în apropiere de Moscova între armata franceză și forțele ruse conduse de generalul Mihail Kutuzov.

Bătălia națiunilor de la Leipzig (16–19 octombrie 1813)

Confruntare de proporții uriașe, la care au participat peste 500 000 de soldați, încheiată cu înfrângerea forțelor lui Napoleon de către trupele aliate (Rusia, Prusia, Austria și Suedia) și retragerea francezilor dincolo de Rin.

Cele „100 de zile” (1815)

Perioada cuprinsă între revenirea lui Napoleon din exilul de pe insula Elba la Paris și abdicarea sa definitivă după înfrângerea de la Waterloo.

Bătălia de la Waterloo (18 iunie 1815)

Ultima bătălie a lui Napoleon Bonaparte, desfășurată lângă Bruxelles, în care forțele franceze au fost zdrobite de armata aliată anglo-prusacă condusă de ducele Wellington și generalul Blücher.

Congresul de la Viena (1814–1815)

Forum internațional al puterilor europene învingătoare (Rusia, Anglia, Austria, Prusia) care a redesenat frontierele Europei, a restaurat dinastiile legitime și a stabilit principiul echilibrului de forțe pe continent.

Confederația Germană (1815)

Organizație politică creată prin Actul final al Congresului de la Viena, alcătuită din 35 de state și 4 orașe libere aflate sub președinția de facto a Austriei.

„Sfânta Alianță” (26 septembrie 1815)

Pact politico-militar inițiat la Paris de împăratul Alexandru I al Rusiei, alături de suveranii Austriei și Prusiei, cu scopul declarat de a apăra principiul legitimității monarhice și de a înăbuși mișcările revoluționare și naționale din Europa.

Epoca Modernă

Perioadă istorică marcată la început de marile descoperiri geografice, în timpul căreia s-a schimbat radical mentalitatea oamenilor și s-au dezvoltat relațiile capitaliste și economia de piață bazată pe concurență.

Globul „Erdapfel”

Glob terestru supranumit „mărul Pământului”, confecționat în anii 1492–1493 de către Martin Behaim și considerat cel mai vechi glob terestru păstrat.

Pacea de la Westfalia (1648)

Tratatele de pace semnate în două orașe din Westfalia care au pus capăt Războiului de 30 de ani, recunoscând independența Provinciilor Unite (Olanda), consfințind fărâmițarea German