Anatomia și Fiziologia Corpului Uman - Sistemul Nervos și Noțiuni de Bază

Flashcarduri de vocabular pentru noțiunile de anatomie și fiziologie din clasa a XI-a: organizarea corpului uman, sistemul nervos somatic și vegetativ, căile de conducere și patologii nervoase.

Organele

Grupări de celule și țesuturi diferențiate în vederea îndeplinirii anumitor funcții în organism.

Sistemele de organe

Unități morfologice alcătuite din mai multe organe care îndeplinesc anumite funcții ale organismului: de relație, de nutriție și de reproducere.

Corpul uman (alcătuire generală)

Tot unitar din punct de vedere morfologic și funcțional, alcătuit din: cap (partea craniană și facială), gât (partea nucală și gâtul propriu-zis), trunchi (torace, abdomen, pelvis) și membre (superioare și inferioare).

Centura scapulară

Structură anatomică ce leagă membrele superioare de trunchi.

Centura pelviană

Structură anatomică ce leagă membrele inferioare de trunchi.

Axul longitudinal (vertical)

Axul lungimii corpului, având doi poli: superior (cranial) și inferior (caudal).

Axul sagital (anteroposterior)

Axul grosimii corpului, având doi poli: anterior (în față) și posterior (în spate).

Axul transversal (orizontal)

Axul lățimii corpului, având doi poli: stâng și drept.

Planul frontal

Plan vertical orientat paralel cu fruntea, care trece prin axele longitudinal și transversal, împărțind corpul într-o parte anterioară (ventrală) și una posterioară (dorsală).

Planul sagital

Plan perpendicular pe cel frontal, orientat dinainte-înapoi și format de axele longitudinal și sagital; trece prin mijlocul corpului ca plan de simetrie bilaterală.

Planul transversal

Plan perpendicular pe planurile frontal și sagital, format de axele sagital și transversal, care împarte corpul într-o parte superioară (cranială) și una inferioară (caudală).

Sistemul nervos central (ax cerebrospinal / nevrax)

Componentă a sistemului nervos alcătuită din encefal (localizat în neurocraniu) și măduva spinării (localizată în canalul vertebral).

Măduva spinării

Porțiune a SNC situată în canalul vertebral, care se întinde de la vertebra cervicală $C_1$ la vertebra lombară $L_2$ și se continuă cu filum terminale până la a doua vertebră coccigiană.

Encefalul

Segment al sistemului nervos central adăpostit în neurocraniu, alcătuit din emisfere cerebrale, diencefal, cerebel și trunchi cerebral.

Diencefalul

Componentă a encefalului alcătuită din talamus, metatalamus, epitalamus și hipotalamus.

Trunchiul cerebral

Formațiune a encefalului alcătuită din mezencefal, puntea lui Varolio și bulbul rahidian.

Sistemul nervos periferic (SNP)

Componentă a sistemului nervos alcătuită din nervi periferici (12 perechi de nervi cranieni și 31 perechi de nervi spinali) și ganglioni nervoși (spinali, cranieni și vegetativi).

Sistemul nervos somatic

Componentă funcțională a sistemului nervos (al vieții de relație) care integrează organismul în mediul său de viață.

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Componentă a sistemului nervos care coordonează activitatea organelor interne; cuprinde sistemul nervos simpatic (pentru situații neobișnuite) și parasimpatic (pentru situații obișnuite).

Substanța cenușie medulară

Formațiune dispusă la interiorul măduvei spinării cu aspect de coarne: 2 anterioare (neuroni somatomotori), 2 posterioare (neuroni somatosenzitivi și intercalari) și 2 laterale (neuroni vegetativi visceromotori și viscerosenzitivi).

Actul reflex

Procesul fiziologic de răspuns la acțiunea unui stimul asupra unei zone receptoare.

Arcul reflex

Baza anatomică a actului reflex, constituită din: receptor, cale aferentă (senzitivă), centru de comandă, cale eferentă (motorie) și efector.

Receptorul

Structură excitabilă care răspunde la stimul prin variații de potențial gradate proporțional cu intensitatea stimulului, transformând energia acestuia în influx nervos.

Calea aferentă

Calea senzitivă a arcului reflex reprezentată de dendritele și axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traseul unor nervi cranieni, care leagă receptorii de centrii nervoși.

Centrul nervos

Structură din sistemul nervos central care analizează informațiile primite și elaborează comenzi, prezentând un compartiment senzitiv și unul motor.

Calea eferentă

Calea motorie care face legătura dintre centrii nervoși și efectori, reprezentată de axonii neuronilor motori din măduva spinării și fibrele motorii ale nervilor cranieni.

Efectorii

Organe care execută comanda centrilor nervoși prin contracție (mușchii striați somatici și mușchii netezi vegetativi) sau prin secreție (glandele exocrine și endocrine).

Fasciculele spinobulbare Goll și Burdach

Căi ascendente ale sensibilității tactile fine (epicritice) și proprioceptive conștiente (kinestezice), ce au protoneuronul în ganglionul spinal, deutoneuronul în nucleii bulbari Goll și Burdach, tritoneuronul în talamus și se încrucișează la nivelul bulbului rahidian.

Fasciculul spinotalamic anterior

Calea sensibilității tactile grosiere (protopatice) și de presiune ușoară, cu deutoneuronul în cornul posterior medular, tritoneuronul în talamus și proiecție corticală în aria somestezică II.

Fasciculul spinotalamic lateral

Calea sensibilității termice și dureroase, care se încrucișează la nivelul măduvei spinării și are proiecție corticală în neocortexul receptor, aria somestezică I.

Fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig)

Cale a sensibilității proprioceptive inconștiente care preia informații din partea inferioară a corpului și nu se încrucișează, proiectându-se în cerebel.

Fasciculul spinocerebelos încrucișat (Gowers)

Cale a sensibilității proprioceptive inconștiente ce preia informații din partea superioară a trunchiului și de la membrele superioare, încrucișându-se la nivelul măduvei spinării.

Căile sensibilității interoceptive (visceroceptive)

Căi de conducere specifice (fasciculele spinotalamice) și nespecifice (substanța reticulată extinsă de la măduva sacrată la talamus) ce transmit informații de la viscere către scoarță, având proiecție corticală difuză.

Căile piramidale corticospinale

Căi descendente ale motilității voluntare care conduc comenzi pentru musculatura somatică a trunchiului, membrelor și parțial a gâtului, formate din fasciculul piramidal direct (anterior) și cel încrucișat (lateral).

Căile piramidale corticonucleare

Căi ale motilității voluntare care se opresc în trunchiul cerebral prin încrucișare la diferite niveluri, asigurând comenzi precise pentru musculatura capului și o parte a gâtului.

Căile extrapiramidale cu origine corticală

Căi involuntare cu 3 neuroni (în neocortexul motor, corpii striați și cornul anterior medular), reprezentate de fasciculele striorubric, strionigric și strioreticulat.

Căile extrapiramidale cu origine subcorticală

Căi involuntare cu 2 neuroni, cu originea în coliculii cvadrigemeni (tectospinale), nucleii roșii (rubrospinale), substanța neagră (nigrospinale), nucleii vestibulari (vestibulospinale), olivele bulbare (olivospinale) și substanța reticulată (reticulospinale).

Midriaza și Mioza

Midriaza reprezintă pupilodilatația determinată de stimularea simpaticului pe mușchii radiari ai irisului; Mioza reprezintă pupiloconstricția produsă de parasimpatic prin stimularea mușchilor circulari ai irisului.

Efectul simpatic și parasimpatic asupra cordului

Simpaticul acționează ca factor cardioaccelerator și coronarodilatator, pe când parasimpaticul funcționează ca factor cardiomoderator și coronaroconstrictor.

Efectul simpatic și parasimpatic asupra arborelui bronșic

Simpaticul produce bronhodilatație și inhibă secreția glandelor mucoase, în timp ce parasimpaticul produce bronhoconstricție și stimulează secreția mucoasă.

Efectul vegetativ asupra aparatului digestiv

Simpaticul scade secreția glandelor digestive, reduce tonusul și motilitatea și produce constricția sfincterelor; parasimpaticul stimulează secreția, crește tonusul și motilitatea și relaxează sfincterele.

Efectul vegetativ asupra veziculei biliare

Simpaticul relaxează musculatura vezicii și contractă sfincterul Oddi (pentru depozitarea bilei interdigestiv); parasimpaticul contractă musculatura și relaxează sfincterul Oddi (pentru evacuarea bilei digestiv).

Efectul vegetativ asupra rinichilor

Simpaticul determină vasoconstricția capilarelor glomerulare și diminuarea diurezei; parasimpaticul produce vasodilatația capilarelor glomerulare și creșterea diurezei.

Coma

Stare patologică de inhibiție profundă a activității nervoase cauzată de boli grave (meningită, tumori, hemoragii, encefalită), caracterizată prin pierderea cunoștinței și a sensibilității motrice voluntare, păstrând funcțiile respiratorii și circulatorii.

Meningita

Inflamarea meningelor cerebrospinale cauzată de factori infecțioși, toxici sau alergici, ce se manifestă prin febră, cefalee, vărsături, fotofobie, contracția mușchilor cefei și modificări ale LCR.

Hemoragiile cerebrale

Revărsarea sângelui din vasele cerebrale provocată de hipertensiune arterială, afecțiuni vasculare, fumat sau consum de alcool, manifestată prin cefalee severă, vărsături, paloare, agitație, hipotensiune și puls accelerat.