Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism

Flashcards axate pe vocabularul istoric și conceptele esențiale privind regimurile democratice, autoritare și totalitare din secolul al XX-lea, conform notițelor de curs.

Monarhia

Formă de guvernare în care statul este condus de un monarh, iar puterea este transmisă ereditar sau desemnată de un grup de nobili (ex. Marea Britanie, Belgia, Olanda, Spania, Norvegia).

Republica

Formă de guvernare în care statul este condus de un președinte, ales de popor prin vot universal sau desemnat de Parlament.

Statul de drept

Regim politic apărut după al Doilea Război Mondial, care echilibrează puterile în stat și garantează drepturile individului.

Democrația

Sistem politic al cărui nume provine din termenii grecești „demos” (popor) și „kratos” (putere), reprezentând puterea poporului exercitată prin intermediul drepturilor și libertăților pe care le deține.

Pluralismul politic

Caracteristică a regimului democratic definită prin existența mai multor partide politice, din care derivă competiția electorală.

Societatea civilă

Comunitate de cetățeni consolidată, ce joacă un rol esențial în semnalarea oricăror abuzuri ale puterii și în menținerea democrației.

Doctrina „prin noi înșine”

Doctrina economică a Partidului Național Liberal (PNL) din România interbelică, care susținea dezvoltarea prin intermediul capitalului intern și prin forțe proprii, promovând o intervenție redusă a statului.

Doctrina „porțile deschise”

Doctrina economică susținută de Partidul Național Țărănesc (PNȚ), care promova pătrunderea liberă a capitalului străin în economia românească.

Regimul autoritar

Formă de guvernare în care puterea este deținută de o persoană sau un grup, puterea executivă le subordonează pe celelalte, iar controlul asupra societății și încălcarea drepturilor nu sunt de o manieră totală.

Regimul totalitar

Regim apărut pe fondul crizelor de după Primul Război Mondial, în care întreaga putere aparține conducătorului unic, individul și societatea sunt subordonate total, iar drepturile omului sunt încălcate.

Cultul personalității

Practică specifică regimurilor totalitare care constă în omagierea și preaslăvirea conducătorului unic prin manifestații publice și opere literare sau artistice.

Cenzura

Instituție totalitară înființată cu rolul de a controla mijloacele de informare în masă (mass-media) și de a elimina informațiile care contraveneau ideologiei regimului.

Nomenclatura

Elita politică a regimului totalitar, formată dintr-un grup social privilegiat cu funcții înalte de conducere.

Dictatura proletariatului

Principiu al ideologiei comuniste ce presupune exercitarea exclusivă a puterii politice de către clasa muncitoare (proletari).

N.E.P.

Noua Politică Economică lansată de Lenin în anul 1921 pentru refacerea economică a Rusiei după război, prin măsuri precum naționalizarea băncilor, a întreprinderilor și a marilor proprietăți.

Culaci

Categorie de țărani înstăriți din URSS, catalogați de către regimul stalinist drept „dușmani ai poporului” și vizați pentru deportare în lagărele de muncă din Siberia.

Marea Teroare

Perioadă represivă instaurată de Stalin între anii 1936 și 1938 în URSS, prin care au fost eliminați opozanții reali și închipuiți și au fost deportați peste un milion de oameni în gulagul siberian.

Glasnost

Reformă introdusă de Mihail Gorbaciov în URSS după 1985, care desemnează deschiderea și transparența politică.

Perestroika

Politică de reformă și restructurare economică inițiată de Mihail Gorbaciov la conducerea URSS în 1985.

Fascia

Simbol al lictorilor din Roma antică alcătuit dintr-un mănunchi de nuiele legat cu o curea în jurul unei securi, de la care derivă numele regimului fascist.

Corporațiile

Organizații create de regimul fascist din Italia pentru a înlocui sindicatele, reunind muncitorii și patronii sub controlul și dirijismul statului.

Cămășile negre

Formațiune paramilitară fascistă din Italia, cu ajutorul căreia Mussolini a realizat Marșul asupra Romei în 1922 și a impus teroarea și regulile regimului asupra populației.

Lebensraum

Concept nazist ce desemnează „spațiul vital” necesar dezvoltării Germaniei, obținut prin expansiune și cucerire teritorială, conform cărții „Mein Kampf”.

Noaptea cuțitelor lungi

Eveniment din anul 1934 în care Adolf Hitler a ordonat asasinarea rivalului său de partid, Röhm, executată de garda personală a liderului nazist.

Legile de la Nürnberg

Legi antisemite adoptate în Germania în anul 1935, prin care evreilor le-a fost retrasă cetățenia germană, li s-a interzis exercitarea unor profesii și le-a fost impusă purtarea semnului distinctiv „Steaua lui David”.

Noaptea de cristal

Acțiune antisemită desfășurată în anul 1938 în Germania nazistă, caracterizată prin vandalizarea locuințelor, magazinelor și sinagogilor evreiești.

Holocaust

Procesul de exterminare în masă a evreilor, aplicat de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial prin intermediul lagărelor de exterminare în cadrul „soluției finale”.

Legiunea Arhanghelului Mihail

Organizație românească de extremă dreaptă creată în anul 1927 de Corneliu Zelea Codreanu, devenită „Garda de Fier” în 1930 și partidul „Totul pentru Țară” în 1934.

Statul național-legionar

Regim politic instaurat în România în anul 1940, în care generalul Ion Antonescu a guvernat împreună cu Horia Sima și Mișcarea Legionară până la rebeliunea din 1941.

Securitatea

Aparat represiv și poliție politică din România comunistă, utilizat pentru supravegherea permanentă a populației și lichidarea opoziției politice.