Procedură Civilă - Partea Generală: Competența Teritorială și Incidente Procedurale

Flashcarduri complete de tip întrebare și răspuns pentru recapitularea cursului de Procedură Civilă privind competența teritorială, prorogarea competenței, strămutarea, litispendența, conexitatea și conflictele de competență.

Care sunt cele trei feluri ale competenței teritoriale a instanțelor judecătorești?

Competența teritorială este de trei feluri: de drept comun, alternativă (sau facultativă) și exclusivă (sau excepțională).

Care este regula de drept comun privind competența teritorială potrivit art. 107 alin. (1) CPC?

Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Care este momentul de referință pentru stabilirea domiciliului sau sediului pârâtului la competența de drept comun?

Prezintă interes domiciliul sau sediul pe care pârâtul îl are la momentul introducerii cererii de chemare în judecată.

La ce instanță se introduce cererea dacă domiciliul sau sediul pârâtului este necunoscut (art. 108 CPC)?

La instanța în a cărei circumscripție se află reședința ori reprezentanța pârâtului; dacă nici acestea nu sunt cunoscute, la instanța unde reclamantul își are domiciliul, sediul, reședința ori reprezentanța.

Cui îi revine dreptul de alegere între mai multe instanțe deopotrivă competente în caz de competență teritorială alternativă?

Alegerea revine exclusiv reclamantului.

Unde se poate introduce cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat care are dezmembrăminte fără personalitate juridică (art. 109 CPC)?

Și la instanța locului unde aceasta are un dezmembrământ fără personalitate juridică (sucursală, reprezentanță), pentru obligații ce urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte ori fapte ale reprezentantului dezmembrământului.

Intră filiala unei societăți sub incidența dispozițiilor art. 109 CPC privind competența alternativă a dezmembrămintelor?

Nu, filiala societății nu intră sub această dispoziție, deoarece filiala are personalitate juridică distinctă.

Unde se introduc cererile îndreptate împotriva unei entități fără personalitate juridică (art. 110 CPC)?

La instanța competentă pentru persoana căreia i s-a încredințat conducerea sau administrarea potrivit înțelegerii dintre membri, iar în lipsa acesteia, la instanța competentă pentru oricare dintre membrii entității.

La ce instanță se introduce cererea în caz de pluralitate de pârâți dacă printre aceștia sunt și obligați accesoriu (art. 112 CPC)?

Cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali.

Ce sancțiune procedurală poate interveni în ipoteza pârâtului fictiv chemat în judecată doar pentru a atrage competența instanței sale (art. 112 alin. 2 CPC)?

Oricare dintre pârâți poate invoca excepția de necompetență la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Care este instanța competentă teritorial în litigiile de contencios administrativ conform art. 10 din Legea nr. 554/2004?

Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul/sediul său, iar reclamantul autoritate ori instituție publică se adresează exclusiv instanței de la domiciliul/sediul pârâtului.

Care este instanța competentă alternativ în cererile privitoare la stabilirea filiației (art. 113 alin. 1 pct. 1 CPC)?

Instanța de la domiciliul reclamantului.

Care este instanța competentă alternativ în cererile referitoare la obligația de întreținere (art. 113 alin. 1 pct. 2 CPC)?

Instanța în a cărei circumscripție domiciliază creditorul reclamant (inclusiv pentru alocațiile de stat pentru copii).

Unde pot fi introduse cererile privind executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract conform art. 113 alin. (1) pct. 3 CPC?

La instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligației.

Ce instanță este competentă alternativ pentru cererile izvorâte dintr-o faptă ilicită conform art. 113 alin. (1) pct. 9 CPC?

Instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul.

Ce a stabilit Decizia RIL nr. 21/2021 în legătură cu sintagma „loc al producerii prejudiciului” în litigiile privind drepturile de autor?

Sintagma corespunde locului săvârșirii faptei ilicite (comunicarea/radiodifuziunea neautorizată), iar nu locului efectuării plății prejudiciului.

Care este natura acțiunii prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare conform Deciziei RIL nr. 8/2013?

Are caracterul unei acțiuni personale imobiliare, competența determinându-se prin raportare la această natură.

Care este instanța competentă teritorial în cererile privind ocrotirea persoanei fizice potrivit art. 114 alin. (1) CPC?

Instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

Care este regimul clauzelor de alegere a competenței teritoriale în materia asigurărilor (art. 115 alin. 2 CPC)?

Alegerea competenței prin convenție este considerată ca nescrisă dacă a fost făcută înainte de nașterea dreptului la despăgubire.

Ce obligație are un judecător reclamant într-o cerere de competența instanței unde funcționează (art. 127 alin. 1 CPC)?

Va sesiza obligatoriu una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel a instanței sale.

Ce a stabilit Decizia RIL nr. 7/2016 privind noțiunea de „grefier” la art. 127 CPC?

Dispozițiile art. 127 CPC sunt aplicabile și în cazul reclamanților care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) de la parchetele de pe lângă instanțele judecătorești.

În ce cazuri este incidentă competența teritorială exclusivă potrivit art. 126 alin. (1) coroborat cu art. 129 alin. (2) pct. 3 CPC?

1. În litigiile privitoare la bunuri, când din lege rezultă că trebuie învestită o anumită instanță (ex: utilizarea sintagmei „numai”); 2. În litigiile privitoare la persoane și la drepturi de care părțile nu pot să dispună.

Ce instanță este competentă exclusiv să judece cererile privitoare la drepturile reale imobiliare conform art. 117 CPC?

Numai instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Care este instanța competentă dacă un imobil este situat în circumscripțiile mai multor instanțe (art. 117 alin. 2 CPC)?

Instanța domiciliului sau reședinței pârâtului, dacă se află în vreuna dintre aceste circumscripții, iar în caz contrar, oricare dintre instanțele pe teritoriul cărora se află imobilul.

Care este instanța competentă exclusiv în materie de moștenire până la ieșirea din indiviziune (art. 118 CPC)?

Instanța celui din urmă domiciliu al defunctului.

Ce instanță are competență exclusivă în cererile privitoare la societăți până la sfârșitul lichidării sau radiere (art. 119 CPC)?

Instanța în circumscripția căreia societatea își are sediul principal.

La ce instanță se introduc cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator (art. 121 CPC)?

Numai la instanța domiciliului consumatorului.

Cum sunt împărțite circumscripțiile tribunalelor Constanța și Galați în cauzele maritime și fluviale conform Legii 304/2022?

Tribunalul Constanța: județele Constanța și Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv. Tribunalul Galați: celelalte județe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.

Care instanță este competentă să soluționeze incidentele privind arbitrajul (art. 128 și art. 547 CPC)?

Tribunalul în circumscripția căruia are loc arbitrajul, prin procedura ordonanței președințiale, hotărârea nefiind supusă niciunei căi de atac.

Unde se îndreaptă o cerere necontencioasă dacă petentul nu are domiciliu, reședință, sediu ori reprezentanță în România (art. 528 CPC)?

La Judecătoria Sectorului 1 al municipiului București sau, după caz, la Tribunalul București, conform regulilor de competență materială.

Ce este un incident de procedură în sens larg?

Orice contestație care se grefează pe cererea principală și care este de natură să suspende, să întrerupă ori să stingă cursul judecății sau să modifice soluția.

Care sunt cele patru chestiuni prejudiciale menționate în curs?

1. Excepția de neconstituționalitate; 2. Întrebarea preliminară adresată CJUE; 3. Nelegalitatea actelor administrative cu caracter normativ; 4. Principiul „penalul ține în loc civilul” (art. 27 alin. 7 CPP).

Ce instanță soluționează cererile accesorii, adiționale și incidentale conform art. 123 alin. (1) CPC?

Instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe (cu excepția cererilor din materia insolvenței de la art. 120 CPC).

Până la ce moment poate fi invocată excepția de conexitate (art. 139 CPC)?

Cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate.

De ce litispendența NU reprezintă un caz de prorogare legală a competenței?

Deoarece, deși aparent sunt cereri distincte, în realitate este vorba despre o singură cerere (aceleași părți, obiect și cauză) formulată repetat în fața instanțelor de fond.

În fața cărei instanțe se invocă excepția de litispendență dacă instanțele sesizate sunt de grad diferit (art. 138 CPC)?

Excepția se invocă înaintea instanței de grad inferior.

Care sunt condițiile de fond și de formă pentru prorogarea convențională a competenței (art. 126 CPC)?

Capacitate procesuală de exercițiu, consimțământ liber și neviciat, formă scrisă (sau declarație verbală la bară), convenție expresă, determinarea exactă a instanței alese, instanța aleasă să nu fie necompetentă absolut, iar litigiul să privească bunuri/drepturi disponibile.

Cine poate solicita strămutarea pentru motiv de siguranță publică (art. 140 CPC)?

Numai procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (nu poate fi cerută de părți).

Care este instanța competentă să judece cererea de strămutare întemeiată pe bănuială legitimă dacă se cere strămutarea de la tribunal?

Curtea de Apel în a cărei circumscripție se află tribunalul.

Când și de către cine poate fi invocată necompetența generală a instanțelor judecătorești (art. 130 alin. 1 CPC)?

De oricare dintre părți sau de judecător din oficiu, ca regulă, în orice stare a pricinii (inclusiv direct în apel).

Care este termenul-limită pentru invocarea necompetenței materiale și a celei teritoriale exclusive în primă instanță?

La primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.

Cine și în ce termen poate invoca excepția de necompetență teritorială de ordine privată?

Doar pârâtul, prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate și pot pune concluzii.

Ce a stabilit Decizia RIL nr. 17/2018 cu privire la necompetența materială procesuală a secției/completului specializat?

Necompetența materială procesuală a secției sau completului specializat este de ordine publică.

Ce obligație are judecătorul la primul termen conform art. 131 CPC?

Este obligat din oficiu să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial, consemnând temeiurile de drept în cuprinsul încheierii interlocutorii.

Ce este regulatorul de competență și care este instanța chemată să îl soluționeze (art. 135 CPC)?

Mecanismul de rezolvare a conflictului pozitiv sau negativ de competență, soluționat de instanța imediat superioară și comună instanțelor aflate în conflict.

Se poate crea un conflict de competență cu Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 135 alin. 2 CPC)?

Nu, hotărârea de declinare sau de stabilire a competenței pronunțată de ICCJ este obligatorie pentru instanța de trimitere.

Ce compunere are completul care soluționează conflictul de competență ivit la ICCJ conform Deciziei RIL nr. 8/2021?

Complet de 3 judecători conform art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, sau complet de 5 judecători în cazul prevăzut de art. 136 alin. (3) din Codul de procedură civilă.