Istorie - Romania in perioada interbelica, Europa dupa al doilea razboi mondial, Colonialismul

0.0(0)
Studied by 0 people
call kaiCall Kai
learnLearn
examPractice Test
spaced repetitionSpaced Repetition
heart puzzleMatch
flashcardsFlashcards
GameKnowt Play
Card Sorting

1/20

encourage image

There's no tags or description

Looks like no tags are added yet.

21 Terms

1
New cards

Care au fost încercările de unificare ale Europei? (Înainte de UE)

Tentativele istorice timpurii au inclus conceptul de “Europa creștină” medievală, precum și proiectele imperiale și hegemonice propuse de Ludovic al XIV-lea și Napoleon Bonaparte.

2
New cards

Ce știți despre Planul Marshall?

A fost un program de ajutor economic american (1947-1950) destinat reconstrucției statelor europene devastate după al doilea război mondial.

3
New cards

Ce știți despre Robert Schuman?

Născut în Lorena, a avut naționalitate te română până în 1918, a devenit ministru de externe al Franței (1948-1952)

Rol istoric: Sste considerat unul dintre “părinții Europei unite” și un simbol esențial al reconcilierii franco-germane.

4
New cards

Numiți alți doi vizionari privind unificarea Europei și originea lor

Jean Monet, Franța

Konrad Adenauer, Germania

5
New cards

Când s-a hotărât adoptarea monedei unice Europene?

Cadrul legal a fost stabilit în 1992 prin Tratatul de la Maastricht, introducerea efectivă a fost în 2002

6
New cards

Care sunt obstacolele privind unificarea politică în prezent?

Reprezentarea noilor state membre în instituțiile europene

Stabilirea cotelor de producție pe diferite sectoare economice

Teama țărilor dezvoltate față de exodul muncitorilor din noile state membre

Riscul creșterii șomajului în țările cu cea mai mare contribuție la bugetul comunitar

7
New cards

Despre cultura românească interbelică

A fost marcată de o dinamică efervescentă, definită de confruntarea între tradiționalism si modernism, afirmarea unor personalități de talie internațională în știința, arta și literatura, dezvoltarea accelerată a arhitecturii în stil național, precum și o puternică efervescență filosofică

8
New cards

Care au fost cele două curente importante privind evoluția culturii românești?

Tradiționalismul: susține păstrarea specificului național și a valorilor rurale, respingând în mare măsură influențele externe (cu variante precum semanatorismul și poporanismul)

Modernismul: vedea viitorul României prin industrializare, racordare la valorile occidentale și deschidere spre modernitate

9
New cards

Ce știți despre “alunecarea spre dreapta” a unor oameni de cultură români din perioada interbelică?

O parte importantă a “Tinerei generații” (Generația 27’, Mircea Eliade, Emil Cioran) sub influența unor profesori precum Nae Ionescu, s-a implicat politic și s-a apropiat de mișcarea de extremă dreapta (Garda de Fier). Gradul de adeziune a variat de la convingeri ideologice profunde până la diverse forme de colaborare ulterioară cu regimurile politice (inclusiv regimul comunist, ca în cazul lui Mihail Sadoveanu)

10
New cards

Care au fost cei trei “mari romani” de la Paris și cum sunt considerați în cultura franceză?

Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu

Sunt recunoscuți drept clasici ai literaturii și culturii franceze din a doua jumătate a secolului XX, devenind un simbol al faptului ca o cultură presupus “închisă în sine” poate genera personalități capabile de dialog intercultural profund.

11
New cards

Menționați 1-2 reprezentanți ai arhitecturii, științei și tehnicii, muzicii și învățământului românesc interbelic

Arhitectură: Ion Mincu, G.M Cantacuzino, Henrieta Delavrancea

Știința și Tehnica: Traian Vuia, Henri Coandă, Emil Racoviță

Muzică: George Enescu, Dinu Lipatii

Învățământ: C. Angelescu

12
New cards

Care au fost motivele pentru care europenii au format imperiile coloniale?

Cauze economice: Nevoia de materii prime (bumbac, cauciuc, minereuri, petrol), de piețe de desfacere pentru produsele industriale și de plasare a capitalurilor, reprezentând o consecință directă a revoluției industriale. 

Cauze politice și strategice: Dorința de prestigiu ca mare putere și necesitatea controlului rutelor maritime și a punctelor-cheie de pe glob (cum ar fi Suez, Gibraltar, Singapore sau Capul Bunei Speranțe). 

Cauze demografice: Suprapopularea și surplusul de populație din Europa, care au generat migrația a zeci de milioane de europeni spre Americi, Australia și Africa de Sud. 

Justificarea ideologică: Convingerea adâncă în superioritatea civilizației europene și a „misiunii civilizatoare” a omului alb (ilustrată prin celebra formulă a „povării omului alb” a lui R. Kipling din 1899), dublată de activitatea misionarilor creștini. 

Mijloacele tehnice: Superioritatea tehnică a epocii, bazată pe vapoare cu aburi, rețele de căi ferate, telegraf, armament modern și descoperiri medicale (precum chinina). 

13
New cards

Ce a câștigat Europa prin colonizare, efectele negative ale colonizării

Ce a câștigat Europa:

Accesul la materii prime și piețe de desfacere care au susținut dezvoltarea economică a marilor puteri (conform lui A. Siegfried: „a cincea parte din lume ne este tributară”). 

Introducerea unor produse noi în viața cotidiană a europenilor, cum ar fi ceaiul, cafeaua, cacaua, zahărul, bumbacul și cauciucul. 

Aportul important de soldați și resurse umane din colonii mobilizate în timpul celor două războaie mondiale. 

Cunoașterea civilizațiilor orientale străvechi și influențarea artei europene, prin fenomene precum japonismul (reflectat în operele lui Van Gogh și Monet) sau integrarea artei africane în cubism (Picasso). 

Efectele negative (asupra lumii coloniale):

Comerțul cu sclavi, prin care peste 12 milioane de africani au fost duși peste Atlantic între secolele XVI și XIX. 

Perturbarile majore aduse dezvoltării firești a culturilor tradiționale. 

Orientarea economiilor locale exclusiv spre nevoile metropolei, bazată pe monoculturi și minerit. 

Trasarea artificială a frontierelor, adesea peste realitățile etnice existente. 

Purtarea unei mari responsabilități de către colonialism pentru subdezvoltarea economică ulterioară din secolul al XX-lea. 

14
New cards

Ce înseamnă colonizarea de exploatare

Colonie de exploatare: Teritoriu administrat în mod direct de către metropolă, al cărui scop principal este exploatarea intensivă a resurselor naturale și a forței de muncă locale (de exemplu: India britanică, Congo belgian, Indochina franceză). 

15
New cards

Ce înseamnă colonizare de populare

Colonie de populare: Teritoriu caracterizat prin așezarea masivă a coloniștilor europeni, care a evoluat ulterior spre obținerea unei autonomie interne largi (dominioane), precum Canada, Australia, Noua Zeelandă sau Algeria pentru Franța.

16
New cards

Protectorat

Protectorat: Stat sau teritoriu care își păstrează în mod formal conducătorul și instituțiile locale, dar a cărui politică externă și apărare se află sub controlul strict al unei mari puteri „protectoare” (exemple: Tunisia, Egipt, Maroc). 

17
New cards

Dominion

Fostă colonie britanică de populare care a primit o autonomie internă largă, menținând legături constituționale cu Marea Britanie (exemple: Canada, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud).

18
New cards

Neo-colonialism

Neo-colonialism: Politica sau fenomenul de menținere a dependenței economice a fostelor colonii față de marile puteri, în pofida obținerii independenței lor politice. 

19
New cards

Globalizare

Globalizare: Proces complex de intensificare a legăturilor și a interdependenței dintre statele lumii, facilitat de reducerea barierelor economice, tehnologice și culturale. 

20
New cards

Ce știți despre Grigore Gafencu?

A fost un diplomat, om politic și ziarist de excepție. A luptat ca aviator în Primul Război Mondial (decorat cu “Mihai Viteazul”), a condus publicații importante (Timpul, Argus) și a fost ministru de externe al României (1938-1940), încercând să mențină neutralitatea țării. În exil, a devenit unul dintre cei mai activi promotori ai unității europene.

21
New cards

Concepția lui Gafencu despre unificarea Europei (confederații)

A pledat pentru o structură suprastatală după modelul Elveției, care să includă obligatoriu toate statele continentului, inclusiv pe cele din Est

Europa nu poate renaște în Vest dacă ea moare în Est

Cele 4 confederații regionale:

Confederația de Nord (Scandinavia și Finlandia)

Confederația de Vest

Confederația de Centru (Incl. Polonia și Cheoslovacia)

Confederația de Sud-Est (a Balcanii și Turcia)