Relațiile organismelor într-un ecosistem

Organismele nu trăiesc izolate, ci interacționează complex, influențându-se reciproc.
Aceste relații sunt esențiale pentru menținerea, creșterea, reproducerea și supraviețuirea organismelor.

Avantajoase pentru unul sau ambele organisme implicate.
- Simbioză/Mutualism (+/+): Relație avantajoasă pentru ambele organisme.
- Comensalism (+/0): Relație pozitivă pentru o specie și neutră pentru cealaltă.

Definiție: Conviețuire reciproc avantajoasă între două organisme, adesea obligatorie.
Exemple:
- Plante cu flori și insecte polenizatoare.
- Alge și ciuperci în licheni.
- Ciuperci și rădăcinile plantelor (micoriză).

Definiție: Relație pozitivă pentru o specie și neutră pentru cealaltă.
Exemple:
- Corali care oferă adăpost peștilor.
- Vulturi-hoitari care se hrănesc cu resturile lăsate de lei.
- Păsări care se hrănesc cu paraziții de pe corpul copitatelor.

Un organism are o influență negativă asupra celuilalt.
- Parazitism (+/-): Un organism (parazitul) se hrănește pe seama altuia (gazda), provocându-i daune.
- Răpitorism/Rapacitate (+/-): Un organism (prădătorul)capturează și se hrănește cu un alt organism (prada).

Definiție: Relație gazdă-parazit în care parazitul se hrănește pe contul altui organism (gazdă), provocându-i daune.
Exemple:
- Ascarida în intestinul omului.
- Căpușa pe pielea animalelor.
- Puricii pe animale.
Rol ecologic: Limitează creșterea excesivă a numărului speciilor-gazdă.
Aplicații practice:
- Utilizarea ciupercilor parazite pe insecte dăunătoare.
- Utilizarea ihneumonidelor (insecte care depun ouă în corpul larvelor insectelor dăunătoare).

Definiție: Relație pozitivă pentru prădător și negativă pentru pradă.
Exemple:
- Păianjenul și musca.
- Buha și șoarecele.
- Antilopa și ghepardul.
Strategii:
- Prădători:
  - Alergare rapidă (ghepard, leu, rechin).
  - Pândă și atac fulgerător (șerpi, uliu).
  - Utilizarea capcanelor (păianjenii).
- Pradă:
  - Simțuri ascuțite.
  - Camuflaj.
  - Imobilitate în preajma prădătorilor.
Rol ecologic:
- Speciile vânate nu sunt în pericol de dispariție datorită ratei mari de reproducere.
- Prădătorii reglează numărul de animale ierbivore, menținând echilibrul ecosistemului.

Relații reciproc dezavantajoase pentru ambele organisme, fiind de două tipuri:
- Intraspecifică: între indivizi din aceeași specie.
- Interspecifică: între indivizi din specii diferite.

Definiție: Competiție între indivizii aceleiași specii pentru resurse limitate.
Exemple:
- Lupta dintre lupi pentru hrană.
- Lupta dintre iepuri pentru femelă.
- Lupta dintre stejari pentru lumină.

Definiție: Competiție între indivizi din specii diferite pentru resurse limitate.
Exemple:
- Lupta dintre lei și hiene pentru hrană.
- Lupta dintre lup și vulpe pentru teritoriu.
- Concurența dintre rândunele și vrăbii pentru cuib.
Evitarea concurenței:
- Adaptarea la vânarea prăzii în perioade diferite (ziua și noaptea).
- Ocuparea diferitelor nișe ecologice.

Relații de indiferență între două organisme care trăiesc pe același teritoriu, dar nu se influențează reciproc.
Exemple:
- Iepurele și veverița.
  -* Ariciul și pițigoiul.

Unele alge trăiesc pe carapacea broaștelor țestoase => Comensalism
Bacteriile de nodozități cresc pe rădăcinile plantelor leguminoase => Simbioză (mutualism)
Lipitoarea se fixează de corpul peștilor pentru a suge sânge => Parazitism
Pasărea-rinocer și rinocerul => Mutualism
Albina adusă din Europa a înlocuit albina fara ac din Australia => Concurență
Șarpele stă la pândă și ademenește broasca cu limba scoasă => Răpitorism