Impactul acțiunii omului asupra propriei existențe
Influența factorului antropic asupra biodiversității
Biodiversitatea: diversitatea speciilor de plante, animale și microorganisme dintr-un ecosistem.
Acțiuni umane și impactul lor
Valorificarea terenurilor cu vegetație naturală:
Desțelenirea stepelor: A ara adânc un teren necultivat pentru a-l însămânța.
90% din stepele Moldovei sunt distruse.
Stepa Bălțului și stepa Bugeacului: 65 mii ha (1,92%) din sectorul național.
Defrișarea pădurilor:
În Moldova, 325,4 mii ha sunt suprafețe împădurite (12%).
Moldova este una dintre țările cu cele mai puține păduri din Europa.
Defrișarea înseamnă înlăturarea vegetației lemnoase de pe o suprafață pentru a fi folosită în alte scopuri.
Desecarea luncilor și îndiguirea râurilor:
Înlăturarea surplusului de apă de pe un teren umed pentru a-l face cultivabil sau ca teren pentru construcții.
Poluarea ecosistemelor naturale și agricole:
Poluarea: procesul de modificare a mediului (apă, aer, sol) prin impurificarea cu substanțe toxice care afectează viața organismelor vii.
Cărțile Roșii a Republicii Moldova
Ediția I (1976): 29 specii de animale și 26 specii de plante.
Ediția a II-a (2001): 126 specii de plante și 116 specii de animale.
Ediția a III-a (2015): 208 specii de plante și 213 specii de animale.
Categoriile speciilor protejate
Specie critic-periclitată (CP): specie amenințată cu dispariția în viitorul apropiat.
Specie periclitată (P): specie amenințată cu dispariția într-un viitor mai îndepărtat dacă factorii care o afectează nu vor fi înlăturați.
Specie vulnerabilă (V): specie care în timpul apropiat ar putea trece în categoria speciilor periclitate, dacă nu vor fi înlăturați factorii ce provoacă afectarea ei.
Exemple de specii protejate în Republica Moldova
Plante:
Bibilică-montană (V) - pădure
Nevăstuică-rusească (P) - pantele râurilor
Arin-alb (CP) - luncă
Dedițel-mare (P) - pădure
Ghiocel-nival (V) - pădure
Papucul-doamnei (CP) - pădure
Viță-de-pădure (P) - pădure de luncă
Nimfă-albă (P) - lacuri
Trifoi-panonian (V) - pădure
Bumbăcăriță-latifolie (P) - luncă
Voinicer-pitic (V) - pădure
Volbură-liniată (P) - pantele râurilor
Nemțișor-fisurat (CP) - pădure
Albăstriță-Angelescu (CP) - pădure
Bujor-străin (CP) - pădure
Cărpiniță (P) - pădure
Animale:
Hermelină (V) - luncă, pădure
Barză-neagră (CP) - pădure, luncă
Șoim-dunărean (CP) - pantele râurilor, câmpie
Fluture-Mahaon (V) - pădure
Buha (CP) - pantele râurilor
Ciocănitoare-neagră (P) - pădure
Șarpe-de-alun (P) - pădure
Jder-de-pădure (V) - pădure
Broască-țestoasă-de-baltă (P) - lacuri, bălți
Porumbel-de-scorbură (CP) - pădure
Vidră (V) - râuri
Pisică sălbatică (V) - pădure, bălți
Viespar (P) - pădure
Dihor-de-stepă (CP) - stepă
Viperă-de-stepă (CP) - stepă
Pelican comun (P) - lacuri, bălți
Lebădă-de-iarnă (V) - lacuri
Smogul
Smogul: poluant periculos al centrelor urbane, provenit din englezescul "smo-ke" (fum) și "fo-g" (ceață).
Ceață deasă, compusă din substanțe poluante, care se instalează deasupra orașelor.
Poluanți: dioxidul de carbon, oxidul de carbon, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, benzenul, plumbul și praful produse de complexele industriale și de gazele de eșapament ale automobilelor.
Consecințele smogului asupra sănătății
Irită căile respiratorii, provocând uscăciunea și inflamația nasului și a laringelui.
Provoacă contracția bronhiilor și agravarea unor boli ca astmul, bronșita.
Provoacă inflamații la nivelul plămânilor, cauzând cancer pulmonar.
Căi de combatere a smogului
Reducerea traficului auto: limitarea sau interzicerea circulației autovehiculelor în zonele dens populate.
Eliminarea plumbului din compoziția benzinei.
Excluderea din circulație a autovehiculelor mai vechi de 10 ani.
Limitarea transportului privat și folosirea transportului public.
Deșeurile menajere
Deșeu menajer: orice substanță sau obiect produs de om care este abandonat sau destinat abandonării.