România și concertul european: de la "criza orientală" la marile alianțe ale secolului XX

I. Criza Orientală

A. Definiție
  • „Criza orientală” se referă la disputa dintre Rusia, Austria și Turcia pentru teritoriile deținute în sud-estul Europei de către Imperiul Otoman.
B. Context istoric: Sec. XVIII
  • În contextul crizei orientale, Țările Române au devenit teatru de război, având loc 6 din cele 10 războaie ruso-austro-turce pe teritoriul lor, ceea ce a dus la:
      - Pierderi teritoriale pentru Țările Române.
      - Instalarea domniilor fanariote în Moldova (1711) și în Țara Românească (1716).
  • Ţările Române intră în atenţia dezbaterilor internaționale, mai ales după deschiderea de către Marile Puteri a consulatelor și agențiilor diplomatice în Țara Românească și Moldova (Franța, Austria, Prusia, Rusia, Marea Britanie).

II. Sec. XIX - Renașterea Românească

A. Rev. lui T. Vladimirescu și reinstaurarea domniilor pământene (1822)
  • În urma revoluției, regimul fanariot este înlăturat.
B. Protectoratul Rus asupra Principatelor
  1. Convenția de la Akerman (1826)
       - Se limitează amestecul otoman în Principate.
       - Crește influența Rusiei în Principate.
  2. Tratatul de la Adrianopol (1829)
       - Se instaurează protectoratul rus asupra Principatelor, păstrându-se suzeranitatea otomană.
       - Se desființează monopolul comercial otoman.
       - Principatele sunt ocupate militar de Rusia până în 1834.
  3. Regulamentele Organice (1831-1832)
       - Regulamentele Organice sunt adoptate în Ţara Românească (1831) și în Moldova (1832).
  4. Involvementul în revoluția din 1848
       - Rusia participă la înfrângerea revoluției de la 1848 din Țările Române.
C. Convenția de la Balta Liman (1849)
  • Este încheiată după înfrângerea Revoluției de la 1848, având următoarele prevederi:
      - Domnitorii să fie aleși de Rusia și Turcia pe o perioadă de 7 ani.
      - Adunările Obștești sunt înlocuite cu Divane, cu membrii numiți de domn și otomani.
  • Concluzie: autonomie restrânsă a Principatelor.

III. Etapa de tranziție

A. Congresul de Pace de la Paris (1856)
  • Se încheie Tratatul de la Paris, rezultând înlăturarea protectoratului rus.
B. Recunoașterea dublei alegeri a lui A. I. Cuza (1859-1861)
  • Transformați în stat român unificat.

IV. Relațiile internaționale ale României la începutul sec. XX

A. Contextul geopolitic
  1. Schimbări în raporturile de forțe în sud-estul Europei:
       - 1908: Serbia se reorientează spre Rusia, Austro-Ungaria anexează Bosnia și Herțegovina.
       - Bulgaria se reorientează spre Austro-Ungaria, proclamându-se independentă.
  2. Tensiuni cu Grecia pe tema românilor din M. Pindului și Valea Timocului.
  3. Relații tensionante cu Bulgaria din cauza pretențiilor teritoriale.
  4. Relații bune cu Serbia, rezultat: sprijinul intereselor sârbe în raport cu Austro-Ungaria.
B. Războaiele balcanice (1912-1913)
  • România s-a implicat în al Doilea Război Balcanic, prin Tratatul de la București preluând Cadrilaterul (două județe din sudul Dobrogei: Durostorum și Caliacra).

V. Relațiile internaționale în perioada interbelică

A. Obiectivele României
  1. Menținerea status-quo-ului după război.
  2. Menținerea independenței și integrității teritoriale.
  3. Afirmarea internațională a României.
B. Mijloace
  • Încheierea de alianțe politico-militare.
  • Reluarea relațiilor cu foști adversari.
  • Activarea diplomației românești la scară europeană.
C. Alianțe regionale
  1. Mica înțelegere (1921)
       - România, Cehoslovacia, Iugoslavia (Take Ionescu).
  2. Înțelegerea Balcanică (1934)
       - România, Grecia, Turcia, Iugoslavia; garanția securității frontierelor.
D. Pactul Ribbentrop-Molotov (23 aug. 1939)
  • Pact de neagresiune între Germania și URSS, cu un act adițional secret în care își împărțeau zonele de influență în Europa.
E. Intrarea în al Doilea Război Mondial (1 sept. 1939)
  • Germania atacă Polonia, marcând începerea războiului. România devine izolată extern.

VI. Pierderile teritoriale din vara lui 1940

A. Evenimente
  1. Note ultimative URSS (26-27 iun. 1940)
       - România cedează Basarabia, N. Bucovina, Ținutul Herța.
  2. Al Doilea Dictat de la Viena (30 aug. 1940)
       - România cedează Ungariei N-V Transilvaniei.
  3. Tratatul de la Craiova (7 sept. 1940)
       - Romania cedează Bulgariei Cadrilaterul.
B. Consecințe
  • Caderea sistemului politico-diplomatic din perioada interbelică.
  • Abdicarea lui Carol al II-lea (sept. 1940).

VII. România în al Doilea Război Mondial

A. Aderarea la Axa Roma-Berlin-Tokyo (nov. 1940)
  • Scopul principal: eliberarea Basarabiei și Bucovinei.
B. Intrarea în război alături de Germania (22 iun. 1941)
  • Participare a armatei române la luptele de la Odessa, Sevastopol, Cotul Donului, Caucaz.
C. Negocieri cu Aliații după bătălia de la Stalingrad
  • România își începe negocierile pentru a ieși din război.
D. Întoarcerea împotriva Germaniei (23 aug. 1944)
  • Participarea României la eliberarea Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei.
E. Terminarea războiului în Europa (8/9 mai 1945)
  • Începe Conferința de Pace de la Paris (1945).