Emisfere pana la nuclei bazali

Emisferele Cerebrale

Emisferele cerebrale reprezintă cel mai voluminos segment al encefalului, având roluri esențiale în integrarea funcțiilor cognitive, motorii și senzoriale. Aceste emisfere sunt separate incomplet de fisura interemisferică, o componentă crucială pentru coordonarea între cele două emisfere.

Funcții și Lateralizare

Există dovezi evidente ale lateralizării funcționale:

  • Emisferul stang: predomină în funcțiile legate de vorbire, procesarea limbajului, raționamentul logic și abilitățile matematice.

  • Emisferul drept: este responsabil pentru abilități non-verbale, cum ar fi recunoașterea obiectelor prin stimuli non-vizuali și aprecierea artistică.

Neuroplasticitate

Neuroplasticitatea este o caracteristică importantă a creierului, permițând adaptarea procesului decizional în funcție de experiențe. Aceasta facilitează recuperarea funcțiilor cerebrale afectate de leziuni, în special la persoanele tinere, care pot învăța noi abilități pentru a compensa daunele suferite.

Structura Emisferelor

Substanță Cenușie

  • Extern: scoarța cerebrală - este stratul responsabil de majoritatea funcțiilor cognitive, incluzând percepția, gândirea și limbajul.

  • Intern: nuclei bazali - joacă un rol esențial în controlul mișcărilor și în procesul de învățare.

Substanță Albă

Substanța albă formează centrul oval și comisurile interemisferice, asigurând conexiuni rapide între lobii celor două emisfere. Aceasta conține fascicule nervoase care transmit semnale între diferite regiuni ale creierului.

Localizare

Emisferele cerebrale sunt situate în:

  • fosele craniene anterioară și mijlocie.

  • superior de cortul cerebelului.

Raporturi

  • Fața superioară: interacționează cu bolta craniană.

  • Fața medială: se află în contact cu coasa creierului.

  • Fața bazală: se conectează cu fața orbitală a frontalului, aripile sfenoidale, și stânca temporalului.

Configurație Externă

Emisferele au o formă foarte ovoidală și prezintă:

  • Trei poli: frontal (rotunjit), occipital (ascuțit), temporal (abordând aspectele auditiv-emoționale).

  • Trei fețe:

    • Fața medială: plană, verticală.

    • Fața laterală: convexă.

    • Fața inferioară: divizată în fața orbitală (anterioară) și fața temporo-occipitală (posterioară).

  • Trei margini: superioară, inferioară, laterală, care ajută la determinarea limitele și funcționarea fiecărui lob.

Fisura Interemisferică

Împarte emisferele cerebrale și se extinde până la corpul calos, care permite comunicația între cele două emisfere, facilitând transferul de informații și coordonând activitățile motorii și cognitive. La baza emisferelor, acestea sunt separate de trunchiul cerebral prin fanta lui Bichat.

Fisurile Emisferelor Cerebrale

I. Fisura lui Rolando (șanțul central): separă lobul frontal de lobul parietal, are un traiect oblic, aproape vertical, originea pe fața medială.

II. Fisura lui Sylvius (șanțul lateral): separă lobul frontal de lobul temporal; aceasta are origine la fața bazală și se termină în bifurcație.

III. Fisura parieto-occipitală: separă lobul parietal de lobul occipital, având un traiect aproape vertical pe fața medială a emisferului.

IV. Fisura caloso-marginală: se află pe fața medială,la egala distanta intre corpul calos si marginea superioara a emisferului, delimitând girusul cingulat, care este implicat în procesarea emoțiilor.Emite o ramura verticala inainte de terminare.

V. Șanțul calcarin: situat pe fața medială a lobului occipital, ocazionând interacțiunea între polul occipital și girusul cingulat, având un rol crucial în percepția vizuală.

Lobii Emisferelor Cerebrale

Lobul Frontal:

  • Localizat anterior, este cel mai mare lob din encefal, situat în fosa craniană anterioară.

  • Este delimitat anterior de bolta craniană, posterior de lobul parietal prin șanțul central și de lobul temporal prin șanțul Sylvius.

  • Principalele șanțuri importante în lobul frontal includ șanțurile superior, inferior și precentral (paralel cu Rolando), care sunt esențiale în controlul mișcărilor și procesarea funcțiilor executive.

  • Lobul frontal este asociat cu procesele cognitive superioare cum ar fi planificarea, gândirea abstractă, luarea deciziilor și personalitatea.

Lobul Parietal:

  • Se află între lobul frontal și lobul occipital, extinzându-se pe fețele laterală și medială.

  • Este delimitat anterior de șanțul central și inferior de șanțul Sylvius.

  • Principalul girus din lobul parietal este girusul postcentral, care este responsabil pentru procesarea informației senzitive, cum ar fi tactilitatea și temperatura.

  • Lobul parietal este implicat în integrarea informației senzoriale provenite din diferite surse și în percepția corporală.

Lobul Occipital:

  • Localizat posterior, acesta are o formă piramidală.

  • Este delimitat anterior prin fisura Sylvius și joacă un rol central în procesarea vizuală.

  • Lobul occipital conține centrii vizuali care interpretează stimuli vizuali și contribuie la recunoașterea imaginilor și percepția vizuală.

Lobul Temporal:

  • Localizat lateral-inferior, între lobul frontal și lobul occipital, lobul temporal este important pentru analiza informațiilor auditive și pentru funcțiile de memorie.

  • Este delimitat de lobul frontal și parietal prin șanțul Sylvius.

  • Lobul temporal contribuie la procesarea limbajului și interpretează sunetele și limbajul, având un impact semnificativ în comunicarea verbală și interpretarea verbală a stimuli auditori.

Lobul Insulei:

  • Situat în profunzimea fisurii Sylvius, lobul insulei împarte în lobuli anterior și posterior.

  • Acesta are un rol esențial în procesarea interoceptivă, precum senzațiile interne ale corpului, și în autoregulația emoțională, contribuind la conștientizarea emoțiilor și a stării interne.

Scoarța Cerebrală

Scoarța cerebrală este un strat de substanță cenușie, filogenetic împărțit în arhipallium și neopallium.

Arhipallium:

  • Este structurat în:

    • Arhicortex: conține 2 straturi și este implicat în procesarea mirosurilor și în formarea memoriei de scurtă durată.

    • Paleocortex: format din 3 straturi, este responsabil de funcțiile olfactive și de reacțiile emoționale legate de miros.

Neopallium:

  • Cuprinde izocortexul, având 6 straturi distincte:

    • Stratul molecular care facilitează interacțiunea dintre neuronii din scoarță.

    • Granule externe și interne care procesează informația senzorială.

    • Stratul piramidal intern care este crucial pentru transmiterea impulsurilor către regiunile subcorticale.

    • Stratul polimorf care conectează diverse grupe neuronale și reglează activitatea cerebrală.

  • Scoarța cerebrală este esențială pentru funcțiile cognitive avansate, incluzând percepția, generarea comenzilor motorii, gândirea, și limbajul. Acesta asigură procesele complexe necesare interacțiunilor sociale și comportamentale in viața cotidiană.