Vezica Biliară

• Organ important în digestie

Canal Coledoc

• Parte a sistemului biliar ce transportă bila la duoden.

Duoden

• Prima secțiune a intestinului subțire, unde se realizează o parte semnificativă a digestiei chimice.

Ficat

• Organ esențial care produce bilă și are un rol în metabolism.

I. FUNCȚII DE NUTRIȚIE - DIGESTIA LA MAMIFERE

17. Vilozități intestinale

• Proiecții în mucoasa intestinului subțire care cresc suprafața de absorbție.

II. DIGESTIA LA ANIMALE

A. Tipuri de digestie

1. Intracelulară
      - Proces realizat la nivelul lizozomilor.
      - Fagocitoza
        - Proces prin care fagocitele sau microorganismele înglobează particule străine.      - Transformă membrana celulară formând un fagozom, echivalent vacuolar.
      - Pinocitoza
        - Tip de endocitoză nespecifică prin care celulele consumă lichid extracelular.      - Formează o veziculă intracelulară, digerată ulterior prin fuziune cu lizozomii.

2. Extracelulară
      - Se referă la sistemul digestiv.

III. SISTEMUL DIGESTIV

A. Structura

• Format din tub digestiv și glande anexa.
• Organe principale:
    1. Cavitate bucală
    2. Faringe
    3. Esofag
    4. Stomac
    5. Intestin subțire
    6. Intestin gros
    7. Glande salivare
    8. Ficat
    9. Pancreas
    10. Vezica biliară

IV. DESCRIEREA TUBULUI DIGESTIV

A. 1. Cavitatea Bucală

• Contine organe specializate (dintii si limba) pentru inmuierea si amestecarea hranei.
• Saliva
    - Secretă de cele 6 glande salivare:
      - Parotide
      - Submaxilare
      - Sublinguale
    - Compoziție: apă, mucus, ioni minerali, lizozim (substanță bactericidă) și amilază salivara.

B. 2. Faringele

• Intersectie a căilor digestive și respiratorii.
• Are componentă musculară striată, importantă pentru deglutiție.

C. 3. Esofagul

• Tub flexibil care leagă faringe de stomac.

D. 4. Stomacul și Digestia Gastrică

• Situat în partea superioară a cavității abdominale, sub diafragm.
• Majoritatea mamiferelor au stomac unicameral; rumegătoarele au stomac cu patru camere.
• Digestia gastrică începe la acumularea bolurilor alimentare, amestecate cu suc gastric (conținutul devine pastă).
• Suc gastric
    - Compoziție: apă, mucus, ioni minerali, acid clorhidric și enzime.
    - Enzime:
      - Pepsina
        - Hidrolizează proteinele în albumoze și peptone.
      - Labfermentul
        - Coagulează laptele în prezentă de Ca²⁺.
      - LIPAZA GASTRIC
        - Hidrolizează grăsimile în acizi grași și glicerol, doar dacă sunt emulsionate.
• Rolurile Acidului Clorhidric:
    - Activează pepsina
    - Creează un mediu acid necesar pentru acțiunea pepsinei
    - Impiedică dezvoltarea germenilor în stomac.
• Rumegătoare:
    - Înghit hrana nemestecată, care ajunge în ierbar, unde trăiesc bacterii simbiotice.
    - Se formează cocoloașe ce revin în cavitatea bucală pentru a fi rumegate din nou.
    - Hrana reînghițită ajunge în foios, apoi în cheag (stomacul propriu-zis).

E. 5. Intestinul Subțire

• Cel mai lung segment al tubului digestiv.
• Prima porțiune: DUODENUL
    - Ancorat de organele vecine, restul verii formează anse libere.
    - La carnivore este scurt, la fitofage este lung, iar la omnivore este mediu.
• Mucoasa intestinului subțire are trei moduri de pliere:
    1. Pliuri mari (valvule conivente)
    2. Denivelări (vilozități intestinale)
       - Formă de deget, având capilare și un vas limfatic central.
    3. Microvilozități la polul apical al celulelor interstitiale.
• Există glande microscopice care produc suc intestinal.

F. 6. Intestinul Gros

• La trecerea din intestinul subțire spre cel gros se află un sfincter și o valvulă.
• CECUM
    - Porțiune în formă de fund de sac; voluminos la cal și iepure, redus la om, având apendice.
• Colonul începe deasupra valvulei, iar rectul se află în apropierea anusului.
• Intestinele suspendate de peretele abdominal prin pliuri subtiri ale peritoneului, care aduc vasele de sânge.

V. FICATUL

• Situat în dreapta stomacului, sub diafragm.
• Compoziție: lobi și lobuli; hilul observat pe fața opusă diafragmului (locul de intrare al vaselor și nervilor).
• Primesc sânge din două surse:
    1. Prin artera hepatică, sange cu O₂. (CIRCULAȚIA NUTRITIVĂ).
    2. Prin vena porta, sânge colectat de la intestine, pancreas și splină (CIRCULAȚIA FUNCȚIONALĂ).
• Produce Bila:
    - Se acumulează în vezica biliară și se varsă în duoden.

VI. PANCREASUL

• Situat sub stomac.
• Conține două părți:
    1. Exocrină - produce suc pancreatic ce se elimină în duoden.
    2. Endocrină - secreția de hormoni din insulele de celule.
• Este o glanda mixtă.

VII. DIGESTIA INTESTINALĂ

• Conținutul sosește din stomac și este diluat cu ajutorul a trei sucuri: bila, sucul pancreatic și sucul intestinal.

A. 1. BILA

• Conține:   - Saruri biliare care emulsionează grăsimile, activatează lipaza, ajută la absorbția acizilor grași.
    - Pigmenți biliari rezultati din degradarea hemoglobinei (dau culoarea fecalelor și urinei).
    - Colesterolul și lecitina asigură absorbția grăsimilor.

B. 2. SUCUL PANCREATIC

• Conține enzime proteolitice (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza, elastaza, colagenaza) ce hidrolizează proteinele.
• Enzimele sunt secretate inactive și activate în intestin.
• Amilază Pancreatică
    - Transformă amidonul în maltoză.

C. 3. SUCUL INTESTINAL

• Oligopeptidazele hidrolizează oligopiptidele în aminoacizi.
• Lipaza intestinală - hidrolizează grăsimile în acizi grași și glicerol.
• Dizaharidazele (maltază, lactază, zaharază) descompun dizaharidele în monozaharide (glucoză, fructoză, galactoza).

VIII. REZUMATUL DIGESTIEI

• Alimente simple
    - Apă
    - Săruri minerale
    - Vitamine
    - Glucide
• Procesarea alimentelor:
    - Gură: Saliva acționează asupra amidonului cu amilază.
    - Stomac: Acidul clorhidric și enzimele proteolitice acționează asupra proteinelor.
    - Intestin subțire: Sucul pancreatic și sucul intestinal continuă digestia proteinelor, grăsimilor și carbohidraților.

IX. PRODUCȚI INTERMEDI ȘI FINALI AI DIGESTIEI

X. CONCLUZIE

• Digestia este un proces complex care implică diferite enzime și secreții pentru descompunerea alimentelor în nutrienți absorbabili.
• Fiecare segment al tubului digestiv are un rol specific în acest proces.
• Importanța digestiei este crucială pentru obținerea nutrienților esențiali organismului.

IX. MULȚUMIRI

• Vă mulțumesc pentru atenție!