Flashcards Fiziopatologie: Fibroza Chistică și Fibroza Pulmonară Interstițială Idiopatică

FIBROZA CHISTICĂ: DEFINIȚII ȘI DATE EPIDEMIOLOGICE

  • Definiție Generală: Fibroza chistică (FC) este o afecțiune multisistemică, ereditară, cu transmitere autosomal recesivă. Se caracterizează printr-un transport ineficient al ionilor de clor (Cl−Cl^-) prin membranele celulare, ceea ce determină formarea unor secreții deosebit de vâscoase la nivelul tractului respirator, sistemului gastrointestinal și căilor biliare.

  • Prevalență și Statistică:

    • În Marea Britanie, frecvența bolii la naștere este de 1/2.5001 / 2.500.

    • Rata purtătorilor genei mutante este de 1/251 / 25.

    • România prezintă o prevalență asemănătoare cu cea din Marea Britanie.

  • Evoluție și Supraviețuire:

    • FC nu mai este considerată o boală fatală exclusiv în copilărie, datorită îmbunătățirii considerabile a tratamentelor.

    • Supraviețuirea mediană actuală este estimată în jurul vârstei de 4747 ani.

  • Impact Sistemic: Deși afectează multiple organe, patologia respiratorie reprezintă restul principal de morbiditate și mortalitate.

  • Cercul Vicios Patologic: Supraviețuirea este limitată de un ciclu autodistructiv compus din staza mucusului, inflamație și infecție, care culminează cu insuficiență respiratorie.

ETIOLOGIE ȘI GENETICA ÎN FIBROZA CHISTICĂ

  • Localizarea Genei: Gena responsabilă pentru FC este situată pe brațul lung al cromozomului 77.

  • Proteina CFTR: Mutațiile acestei gene provoacă anomalii în sinteza sau funcționarea proteinei reglatoare a conductanței transmembranare în fibroza chistică (CFTR – Cystic Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator).

  • Rolul Proteinei: CFTR este exprimată în membrana apicală a celulelor epiteliale, unde funcționează ca un canal selectiv pentru ionii de clor (Cl−Cl^-).

  • Tipuri de Mutații:

    • Sunt identificate aproximativ 10001000 de mutații diferite ale genei.

    • Mutația F508del: Este cea mai frecvent întâlnită, fiind responsabilă pentru aproximativ 70%70\% din cazuri.

MECANISME FIZIOPATOLOGICE PE ORGANE

  • Plămâni:

    • Deficit de transport: Scăderea secreției de Cl−Cl^- și a apei în lumenul căilor respiratorii.

    • Hiperabsorbție de sodiu: Crește reabsorbția de Na+Na^+ la nivel epitelial.

    • Dezhidratare: Secrețiile sunt deshidratate prin mecanism osmotic, devenind dense și vâscoase.

    • Consecințe: Scăderea clearance-ului mucociliar duce la infecții recurente și inflamație cronică. Aceasta provoacă bronșiectazii și, în final, o disfuncție ventilatorie de tip restrictiv.

  • Pancreas: Obstrucția ductelor pancreatice de către mucusul vâscos duce la pancreatită cronică și insuficiență pancreatică exocrină.

  • Sistem Intestinal: La nou-născuți, poate apărea obstrucția intestinală cunoscută sub numele de ileus meconial (obstrucție meconială).

  • Organe Reproducătoare: La bărbați, se observă frecvent azoospermie obstructivă cauzată de absența congenitală a canalului deferent.

TABLOUL CLINIC AL FIBROZEI CHISTICE

  • Manifestări Respiratorii:

    • Infecții respiratorii cu caracter recurent.

    • Tuse productivă persistentă.

    • Dispnee (dificultate în respirație).

    • Hemoptizie (expectorație cu sânge).

    • Insuficiență respiratorie și sinuzite recurente.

  • Manifestări Digestive și Sistemice:

    • Insuficiență pancreatică și diabet zaharat asociat bolii.

    • Afectare hepatică ce poate progresa către ciroză hepatică.

    • Deficit de creștere (întârziere staturo-ponderală) la copii.

    • Infertilitate.

INVESTIGAȚII ȘI DIAGNOSTIC ÎN FIBROZA CHISTICĂ

  • Screening-ul Nou-Născutului:

    • Măsurarea tripsinogenului imunoreactiv din sângele recoltat din călcâi.

    • Dacă valorile sunt crescute, se recomandă testarea specifică ulterioară.

  • Metode Diagnostice (Copii și Adulți):

    • Testul Sudorii (Iontoforeza cu Pilocarpină): Considerat "Gold Standard"; măsoară concentrația de clor din sudoare.

    • Testarea Genetică: Identificarea mutațiilor genei CFTR pentru confirmarea certă a diagnosticului.

    • Spirometrie: Evidențiază un model de disfuncție ventilatorie restrictivă (scăderea volumelor pulmonare).

    • Imagistică:

      • Radiografie și CT toracic pentru evaluarea bronșiectaziilor.

      • Ecografie abdominală (poate arăta steatoză hepatică, pancreas atrofic sau lipomatos).

DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL ȘI TRATAMENT

  • Diagnostic Diferențial Respirator: Astmul bronșic, bronșiectazii idiopatice (fără FC), tuberculoza (TBC) pulmonară.

  • Diagnostic Diferențial Digestiv: Pancreatită cronică, boala Hirschsprung sau atrezie intestinală (la nou-născuți).

  • Tratament:

    • Terapie Etiologică: Modulatori ai proteinei CFTR.

    • Management Respirator: Fizioterapie pentru clearance-ul căilor respiratorii, fluidificarea secrețiilor și administrarea de bronhodilatatoare.

    • Prevenție și Control: Managementul infecțiilor și vaccinarea profilactică.

    • Suport Nutrițional: Administrare de enzime pancreatice, dietă hipercalorică și hiperproteică, tratament antidiabetic (unde este cazul).

FIBROZA PULMONARĂ INTERSTIȚIALĂ IDIOPATICĂ (FPI)

  • Definiție: O pneumopatie interstițială fibrozantă cronică, limitată la plămân, de etiologie necunoscută.

  • Caracteristici Histopatologice: Tipar de pneumonie interstițială uzuală (Pattern UIP - Usual Interstitial Pneumonia), caracterizat prin:

    • Remodelare tisulară progresivă.

    • Distrugerea arhitecturii alveolare.

    • Compromiterea schimburilor gazoase.

  • Date Demografice:

    • Debutul are loc, de regulă, în jurul vârstei de 6060 ani (rar sub 5050 ani).

    • Bărbații sunt afectați de două ori mai frecvent decât femeile.

MECANISM FIZIOPATOLOGIC ÎN FPI

  1. Leziunea Epitelială Inițială: Agresiuni repetate asupra pneumocitelor de tip I și II duc la apoptoza acestora și eliberarea de mediatori profibrotici precum TGF−βTGF-\beta (Transforming Growth Factor Beta), PDGF, FGF și VEGF.

  2. Recrutarea Fibroblastelor: Fibroblastele migrează în interstițiu și se diferențiază în miofibroblaste. Acestea secretă colagen (tip I și III), fibronectină și proteoglicani.

  3. Fibrogeneza: Formarea focarelor fibroblastice (zone active) duce la îngroșarea septurilor alveolare și acumulare de țesut fibros.

  4. Remodelarea și Alterarea Schimbului Gazos:

    • Apar zone "patchy" (alternanță între țesut normal și fibrozat).

    • Honeycombing (Fagure de miere): Spații aeriene chistice delimitate de fibroză.

    • Scăderea complianței (creșterea rigidității).

    • Îngroșarea barierei alveolo-capilare, ducând la scăderea difuziunii oxigenului (↓DLCO\downarrow DL_{CO}).

TABLOU CLINIC ȘI INVESTIGAȚII ÎN FPI

  • Simptomatologie: Debut insidios cu dispnee progresivă, tuse (seacă sau productivă), fatigabilitate și astenie.

  • Semne Clinice: Raluri de tip „velcro” la auscultație și degete hipocratice.

  • Investigații Funcționale:

    • Spirometrie și pletismografie: evidențiază o disfuncție ventilatorie restrictivă.

    • Măsurarea DLCODL_{CO} (capacitatea de difuziune a monoxidului de carbon) este scăzută.

  • Imagistică:

    • HRCT (High-Resolution CT): Metoda de elecție pentru pattern-ul UIP.

    • Semne HRCT: Distribuție bazală, îngroșare reticulară subpleurală, bronșiectazii de tracțiune și aspect de "fagure de miere".

  • Analize de laborator: Anticorpi antinucleari (ANA) și factor reumatoid (FR) pentru excluderea altor cauze.

COMPLICAȚII ȘI DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL ÎN FPI

  • Complicații:

    • Insuficiență respiratorie cronică.

    • Hipertensiune pulmonară secundară și cord pulmonar cronic.

    • Exacerbări acute și infecții recurente.

    • Risc crescut de tromboze, embolie pulmonară și cancer pulmonar.

  • Diagnostic Diferențial:

    • Boli autoimune: Artrita reumatoidă, sclerodermia sistemică, sindromul Sjögren.

    • Pneumopatii Induse Medicamentos: Cauzate de amiodaronă, bleomicină, metotrexat sau nitrofurantoin.

    • Expuneri Profesionale: Pneumoconioze (azbestoză, silicoză).

    • Alte Patologii: Sarcoidoza în stadiu avansat.