Economisirea și investițiile - Macroeconomie

Obiectivele Unității de Învățare nr. 7

  • Prezentarea venitului național ca indicator de rezultate și metodele de determinare a acestuia.

  • Înțelegerea noțiunilor de distribuire și redistribuire a venitului național.

  • Delimitarea conceptelor de venit personal, venit personal disponibil și venit național.

  • Definirea consumului și evidențierea legităților evoluției acestuia.

  • Familiarizarea cu legea psihologică a lui Keynes și explicarea acesteia.

Economisirea și Economiile

  • Distincția între economisire și economii:

    • Economisirea se realizează în decursul unei perioade de timp, reprezentând un flux.

    • Economiile reprezintă valoarea acumulată la sfârșitul unei perioade de timp, prezentându-se ca stoc.

  • Definiția economiilor (S): Reprezintă surplusul de venit (VV) peste cheltuielile de consum (CC):     S=VCS = V - C

    • Sumele economisite apar ca un reziduu, respectiv ca acea parte a venitului care nu este consumată, formând economiile nete.

  • Înclinația medie spre economii (s): Se definește prin raportul dintre suma economisită și venit, fiind cunoscută și sub numele de rata economisirilor:     s=SV×100s = \frac{S}{V} \times 100

  • Înclinația marginală spre economii (s’): Reflectă raportul dintre creșterea economiilor (ΔS\Delta S) și cea a venitului (ΔV\Delta V), indicând cu cât sporesc economiile la o creștere cu o unitate a sporului de venituri:     s=ΔSΔVs' = \frac{\Delta S}{\Delta V}

  • Relația dintre venit și economii:

    • De regulă, modificarea relativă a economiilor (ΔS\Delta S) devansează modificarea relativă a venitului (ΔV\Delta V):         \frac{\Delta S}{S} \times 100 > \frac{\Delta V}{V} \times 100

    • Deoarece ΔV=ΔC+ΔS\Delta V = \Delta C + \Delta S, rezultă că înclinația marginală spre economii este un număr pozitiv dar subunitar.

    • Suma înclinației marginale spre consum (cc') și a înclinației marginale spre economii (ss') este egală cu 1:         c+s=1c' + s' = 1         c=1sc' = 1 - s'         s=1cs' = 1 - c'

  • Funcția de economisire: Se deduce prin scăderea funcției de consum (C=C0+cVC = C_0 + c'V) din funcția venitului:     S=VCS = V - C     S=V(C0+cV)S = V - (C_0 + c'V)     S=(1c)VC0S = (1 - c')V - C_0     S=C0+sVS = -C_0 + s'V

    • Această funcție evidențiază faptul că economiile sunt crescătoare în funcție de nivelul venitului.

    • Înclinația marginală spre economii este constantă, însă înclinația medie spre economii este variabilă, urmând nivelul venitului.

  • Niveluri și praguri ale venitului:

    • Pentru un nivel de venit nul (V=0V = 0), economiile vor fi negative. Dacă consumul este pozitiv (C0C_0), are loc o "dezeconomie" (finanțată din active deținute anterior).

    • Pragul economiei: Nivelul venitului unde V=CV = C, deci S=0S = 0.

    • Prag de ruptură: Nivelul dincolo de care colectivitatea încetează să mai "dezeconomisească" și economia devine pozitivă.

Investițiile

  • Definiția investițiilor:

    • În sens restrâns: Adaosul la capitalul agenților economici sau la patrimoniul personal, rezultatul cheltuirii economiilor pentru formarea brută a capitalului.

    • În sens larg: Procesul de plasare a economiilor deținuțe de persoane fizice și juridice pentru menținerea și creșterea stocului de capital, bunuri imobiliare sau titluri de valoare.

  • Tipuri de investiții:

    • Investiții nete: Cele care măresc volumul capitalului fix și al stocurilor materiale; contribuie la formarea netă a capitalului.

    • Investiții brute: Investiția netă plus amortizarea (folosită pentru înlocuirea capitalului fix uzat).

  • Categorii de investiții după destinație:

    1. Investiții pentru afaceri: Mașini, utilaje, instalații, fabrici.

    2. Investiții imobiliare: Terenuri și construcții.

    3. Investiții în stocuri: Mărfuri stocate în vederea vânzării.

    4. Investiții în titluri de valoare.

  • Relația dintre economii și investiții:

    • Economiile reprezintă constituirea resurselor bănești, în timp ce investițiile reprezintă cheltuirea acestora pentru materializarea în capitaluri reale.

    • Pe ansamblul economiei naționale: I=SI = S.

    • Economiile exprimă comportamentul colectiv al consumatorului (S=VCS = V - C), iar investițiile reflectă comportamentul colectiv al întreprinzătorului (I=VCI = V - C).

  • Factori care influențează investițiile:

    • Cererea de investiții: Depinde de rata dobânzii (rr). Pentru rentabilitate, venitul net anual trebuie să depășească costul finanțării.

      • Exemplu: Capital de 1.000.000USD1.000.000\,USD cu venit net de 80.000USD80.000\,USD (8%8\%\/an). Proiectul e rentabil doar dacă r < 8\%.

      • Funcția investițiilor: I=I(r)I = I(r), unde curba este descrescătoare (relație inversă).

    • Costul de întrebuințare: Cheltuieli cu energia, combustibilul, salariile etc. (relație negativă cu investițiile).

    • Progresul tehnic: Noile tehnologii și metode de management cresc investițiile (relație directă).

    • Stocul bunurilor de capital: Capacitățile de producție excedentare reduc investițiile.

    • Fluctuațiile profitului: Oscilațiile influențează imboldul spre investiții, mai ales în sectoarele sezoniere.

    • Politica statului: Investițiile publice cresc cererea de bunuri investiționale.

    • Conjunctura economiei mondiale: Fazele ciclurilor economice globale influențează înclinația spre investiții.

  • Indicatori de fundamentare a deciziei de investiții:

    • Rata rentabilității investiției: Bazată pe dobânda compusă:         Sn=S0×(1+r)nS_n = S_0 \times (1 + r)^n

    • Rata rentabilității minime: Pragul peste care profitul așteptat motivează investiția.

    • Perioada de rambursare (TrT_r): Durata în ani necesară recuperării investiției inițiale (II) din profitul anual (PaP_a):         Tr=IPaT_r = \frac{I}{P_a}

Principiul Multiplicatorului Investițiilor

  • Definiție: Evidențiază de câte ori sporește venitul în raport de sporul cu o unitate a investițiilor:     K=ΔVΔIK = \frac{\Delta V}{\Delta I}, unde K > 1     ΔV=K×ΔI\Delta V = K \times \Delta I

  • Relația cu înclinația spre consum și economisire:

    • Multiplicatorul este direct proporțional cu înclinația marginală spre consum (cc'):         K=11cK = \frac{1}{1 - c'}

    • Multiplicatorul este invers proporțional cu înclinația marginală spre economii (ss'):         K=1sK = \frac{1}{s'}

  • Exemplu de calcul al multiplicatorului:

    • Investiție inițială intr-un garaj: 1000USD1000\,USD.

    • Dacă c=0,75c' = 0,75 (3/43/4) și s=0,25s' = 0,25:

      • Producătorii primesc 1000USD1000\,USD, consumă 750USD750\,USD și economisesc 250USD250\,USD.

      • Următorul lanț primește 750USD750\,USD, consumă 562,5USD562,5\,USD (750×0,75750 \times 0,75) și economisesc 187,5USD187,5\,USD.

      • Sumarea seriei infinite (1+r+r2+1 + r + r^2 + \dots): 1000×110,75=1000×4=4000USD1000 \times \frac{1}{1 - 0,75} = 1000 \times 4 = 4000\,USD.

      • Venitul total crește de 4 ori (1 unitate investiție + 3 unități consum secundar).

Principiul Acceleratorului

  • Definiție: Concept introdus de A. Aftalion. Creșterea cererii de bunuri de consum provoacă o creștere mai mult decât proporțională a producției de bunuri de capital.

  • Investițiile induse (ItI_t): Dependența lor de variația venitului național (ΔV\Delta V) și coeficientul acceleratorului (aa):     It=a×ΔVI_t = a \times \Delta V, unde a=ItΔVa = \frac{I_t}{\Delta V}

    • Dacă se include investiția de înlocuire (bb) din amortizare: It=aΔV+bI_t = a \Delta V + b.

  • Dinamica efectului accelerator:

    1. II sporește dacă \Delta V_{t+1} > \Delta V_t.

    2. II e constant dacă ΔVt+1=ΔVt\Delta V_{t+1} = \Delta V_t.

    3. II scade dacă \Delta V_{t+1} < \Delta V_t.

    4. Dacă ΔV=0\Delta V = 0, se fac doar investiții de înlocuire (bb).

    5. Dacă \Delta V < 0, investițiile scad sub nivelul celor de înlocuire.

  • Exemplul lui P.A. Samuelson (Întreprinderea textilă):

    • Echipament constant = 2×2 \times cifra de afaceri (VV).

    • Capital: 60milioaneUSD60\,milioane\,USD (20 mașini, una înlocuită anual la preț de 3milioaneUSD3\,milioane\,USD).

    • Dacă VV crește de la 3030 la 4545 milioane USDUSD (+50%+50\%):

      • Stoc de capital necesar = 90milioaneUSD90\,milioane\,USD (30 mașini).

      • Investiție brută = 10 mașini noi + 1 mașină înlocuită = 11 mașini (33milioaneUSD33\,milioane\,USD).

      • Creșterea producției de mașini textile este de 1000%1000\% (de la 1 la 11), deși vânzările de textile au crescut cu doar 50%50\%.

  • Considerente privind limitarea acceleratorului în realitate:

    • Existența capacităților neutilizate sau a stocurilor.

    • Anticipările firmelor privind cererea viitoare.

    • Programarea investițiilor pe termen lung.

    • Incapacitatea furnizorilor de a oferi bunuri de capital pe termen scurt.

    • Utilizarea mașinilor uzate scriptic, dar funcționale fizic.

Interacțiunea Multiplicatorului și Acceleratorului

  • Sporurile de venituri generează cerere nouă de consum, care impulsionează investiții noi (conform acceleratorului: I=a×ΔVI = a \times \Delta V).

  • Adăugările la capital depind de producție. Prosperitatea poate înceta nu doar prin scăderea producției, ci prin încetinirea ritmului de creștere.

  • Accelaratorul amplifică procesul de multiplicare, putând genera spirale cumulative inflaționiste sau deflaționiste.

  • Relația dintre investiția indusă și variația consumului:     ΔV=ΔCc\Delta V = \frac{\Delta C}{c'}     I=ac×ΔCI = \frac{a}{c'} \times \Delta C

Questions & Discussion (Test de autoevaluare)

  • Întrebarea 1: În situația când înclinația marginală spre consum este 0,75, creșterea investițiilor pentru a asigura o sporire a venitului cu 200 mld. u.m. va fi?

    • Răspuns b: 50 mld. u.m. (Explicație: K=110,75=4K = \frac{1}{1-0,75} = 4. ΔI=ΔVK=2004=50\Delta I = \frac{\Delta V}{K} = \frac{200}{4} = 50).

  • Întrebarea 2: La o funcție a consumului C=100+0,8VdC = 100 + 0,8 V_d, funcția de economisire este?

    • Răspuns c: 0,2Vd1000,2 V_d - 100.

  • Întrebarea 3: Investiția brută este…?

    • Răspuns b: Mai mare decât investiția netă (deoarece include amortizarea).

  • Întrebarea 4: Decizia de a investi are la bază indicatorii…?

    • Răspuns C (a+b): Raportul dintre rata venitului net actualizat și rata reală a dobânzii; raportul dintre valoarea prezentă a venitului și costul investiției.

  • Întrebarea 5: Mobiluri psihologice ale economisirii?

    • Răspuns E (a+b+c+d): Rezerve pentru situații neprevăzute, zgârcenia, prudența, spiritul de afaceri.

  • Întrebarea 6: Factori care influențează investițiile?

    • Răspuns D (a+b+c+d+e): Cererea de investiții, starea economiei, randamentul capitalului, fluctuațiile profitului, politica statului.

  • Întrebarea 7: Investiția netă + Amortizarea =

    • Răspuns a: Investiția brută.

  • Întrebarea 8: Indicatori pentru oportunitatea financiară?

    • Răspuns A (a+b+d): Rata rentabilității investițiilor, rata rentabilității minime, perioada de rambursare.

  • Întrebarea 9: Dacă K=5K = 5 și investițiile cresc cu 1 unitate:

    • Răspuns a: Consumul crește cu 4 unități (Explicație: ΔV=5\Delta V = 5. Cum ΔV=ΔC+ΔI\Delta V = \Delta C + \Delta I, atunci 5=ΔC+1ΔC=45 = \Delta C + 1 \Rightarrow \Delta C = 4).

  • Întrebarea 10: Cu cât cc' este mai mare, multiplicatorul va fi:

    • Răspuns c: Mai mare.

  • Întrebarea 11: Corelația investiții-producție se exprimă prin:

    • Răspuns C (a+c): Coeficientul capitalului și accelerator.