Note de Curs: Meteorologie și Hidrologie

Cercetarea la nivel global: Înființarea în 1951 a Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), instituție specializată a ONU.
Cercetarea pe plan intern (România):
- 1884: Înființarea Institutului Meteorologic Central.
- 1991: Reorganizare sub numele de Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie.
- 2002: Constituirea în INHGA sub autoritatea Administrației Naționale Apele Române.
Centre Meteorologice Regionale (CMR): Dobrogea, Moldova, Transilvania Sud, Transilvania Nord, Banat-Crișana, Muntenia și Oltenia.
Baze de Date: Administrația Națională de Meteorologie gestionează date climatologice din 1961-prezent (264 stații), date zilnice de temperatură (42 stații), cantități de precipitații (2200 puncte) și date radare operative.

Structura atmosferei (determinată prin variația temperaturii): Troposfera, stratosfera, mezosfera și termosfera.
Potențialul solar în România:
- Zone ce depășesc $1400\,kWh/m^2/an$ : Litoralul Mării Negre și Dobrogea.
- Majoritatea regiunilor: Între $1250$ și $1350\,kWh/m^2/an$ .
Albedo (reflectivitatea suprafețelor):
- Zăpadă proaspătă: $80\%-95\%$ .
- Păduri: $10\%-20\%$ .
- Media Pământului: $31\%$ .
- Apă: $10\%-60\%$ (în funcție de înălțimea Soarelui).

Gradientul baric orizontal: Se calculează folosind variația presiunii ( $\Delta p$ ) pe unitatea de lungime orizontală ( $\Delta l$ ): $g = \frac{\Delta p}{\Delta l}$
Măsurarea vântului:
- Viteza se măsoară cu anemometre, iar direcția cu girueta.
- Relația vitezei cu înălțimea: $V = V_0 \times \left(\frac{H}{H_{0}}\right)^{1/6..1/7}$ , unde H > H_{0}.
Scara Beaufort: Clasifică vântul de la 0 (Calm, sub $1\,km/h$ ) la 12 (Uragan, peste $118\,km/h$ ).
Repartiția vitezei medii anuale în România:
- Peste $2000\,m$ altitudine: > 8\,m/s.
- Delta Dunării și Litoral: > 4\,m/s.
- Podișul Transilvaniei: $1-2\,m/s$ .

Umiditatea relativă ( $r$ ): Se măsoară cu higrometre/higrografe. $r = \frac{u}{u_s} \times 100$
Variația temperaturii aerului:
- Scade cu latitudinea și altitudinea (cu $6^\circ C$ la fiecare $1000\,m$ ).
- Factori genetici: suprafața subiacentă, radiația solară și circulația generală a atmosferei.
Formule de conversie: $^\circ C = K - 273.15$ $^\circ F = ^\circ C \times 1.8 + 32$

Tipuri de nori:
- Superiori (peste $6000\,m$ ): Cirrus (Ci), Cirrocumulus (Cc), Cirrostratus (Cs).
- Medii ( $2000-6000\,m$ ): Altostratus (As), Altocumulus (Ac).
- Joși: Stratocumulus (Sc), Stratus (St), Nimbostratus (Ns), Cumulus (Cu), Cumulonimbus (Cb - asociați cu furtuni).
Metode pentru înălțimea medie a ploii ( $h$ ) pe bazin hidrografic: Media aritmetică, Metoda Thiessen, Metoda izohietelor.
Relația intensitate ( $i$ ) - durată ( $t$ ): $i = \frac{a}{t + b}$ sau $i = \frac{c}{t^n}$

Infiltrația: Volumul total infiltrat $I(t)$ este integrala regimului de infiltrație $i(t)$ . $I(t) = \int_0^t i(t)\,dt$
Capacitatea de infiltrație: Cantitatea maximă pe care solul o poate absorbi; diferă în funcție de tipul de sol (nisipurile au infiltrație rapidă, argilele redusă).
Evaporația totală ( $E$ ): $E = Ea + Et + Es + Ei + Ed + Ez$
- $Ea$ (suprafața apei) se poate determina prin bilanț hidraulic: $Ea = D + I = P + A \pm \Delta V$ .