History-notice

Fronturi în Primul Război Mondial

  • Fronturi principale:

    • Frontul de Vest

    • Frontul de Est

  • Fronturi secundare:

    • Sârbesc

    • Românesc

Desfășurarea războiului

Anul 1914

  • Războiul a început cu atacuri surpriză.

  • Ofensiva din Franța a fost oprită pe râul Marna de către generalul Gallieni.

  • Supriza germanilor a venit din partea Rusiei prin invazia Prusiei Orientale.

Anul 1915

  • A fost un război de uzură, soldații săpând tranșee pentru apărarea frontului.

  • Arme utilizate:

    • Mitraliere

    • Auto-blindate

    • Tancuri

    • Grenade

    • Obuze

    • Gaze toxice

Anul 1916

  • România a intrat în război.

  • A alternat între războiul de uzură și cel de mișcare.

  • Bătălii semnificative:

    • Bătălia de la Verdun (victorie franceză)

    • Bătălia de la Somme

Anul 1917

  • SUA a intrat în război.

  • În Rusia, a izbucnit Revoluția bolșevică (comunistă), Rusia retrăgându-se din război.

Anul 1918

  • Victoria Antantei în vara anului 1918 a determinat capitularea Bulgariei, Austro-Ungariei și Imperiului Otoman.

  • În noiembrie 1918, Germania a capitulat.

  • Finalizarea Primului Război Mondial:

    • A marcat sfârșitul unui război care a remodelat harta Europei.

România în Primul Război Mondial

I. Neutralitatea

  • La izbucnirea războiului în 1914, România și-a declarat neutralitatea, menținută timp de doi ani.

II. Participarea la război

  • România a intrat în război în 1916 de partea Antantei.

  • Antanta s-a angajat să recunoască drepturile Romaniei asupra teritoriilor românești, inclusiv asupra Austro-Ungariei.

  • Ofensiva Română:

    • A început în Transilvania, având inițial succese.

    • A fost întreruptă de căderea frontului de sud (înfrângerea de la Turtucaia).

  • Retragerea:

    • În decembrie 1916, două treimi din țară au căzut sub ocupație inamică.

    • Regele, guvernul, armata și o parte din populație s-au retras în Moldova.

Anul 1917

  • Armata română, refăcută și mai bine organizată, a reluat acțiunile militare.

  • Victoirele de la Mărăști, Mărășești și Oituz au deschis perspectivele eliberării teritoriului țării.

Capitularea României

  • La București, între 24 aprilie și 17 mai 1918, s-a încheiat tratatul de capitulare a României.

  • După reintrarea în război în noiembrie 1918, România s-a aflat de partea învingătorilor.

România și Conferința de la Paris

  • Tratatul de la Paris a recunoscut internațional unirea din 1918 (Basarabia, Bucovina, Transilvania).

  • Roluri importante în negocieri:

    • Ion J. C. Brătianu

    • Regina Maria

    • Vaida-Voevod

Lumea la sfârșitul sec. XIX și sec. XX

I. Politica Globală

Contextul Istoric

  • La sfârșitul secolului XIX, Marea Britanie era cea mai mare putere colonială, deținând colonii în Africa de Sud, India, Australia, Noua Zeelandă și Canada.

  • Germania s-a afirmat ca mare putere, având politicile de pangermanism.

  • Rusia dorea extinderea sa geopolitică.

Alianțele Politico-Militare

  • Tripla Alianță (Puteri Centrale):

    • Germania

    • Austro-Ungaria

    • Italia

    • România (1889)

  • Tripla Înțelegere (Antanta):

    • Franța

    • Marea Britanie

    • Rusia

    • A fost formată prin acorduri bilaterale până în 1904.

II. Cauzele Primului Război Mondial

  1. Cauze Politice:

    • Lupta marilor puteri pentru colonii.

  2. Cauze Economice:

    • Lupta pentru materii prime și piețe de desfacere.

  3. Cauze Sociale:

    • Războiul a fost provocat de asasinarea prințului moștenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, de un student sârb, Gavrilo Princip, pe 15 iunie 1914.

  4. Declanșarea Războiului:

    • Austro-Ungaria a impus condiții dure Serbiei.

    • Serbia le-a respins, iar Austro-Ungaria a atacat Serbia pe 28 iulie 1914.

    • Marile puteri au intrat pe rând în război.

  5. Taberele politico-militare

    • Tripla Alianță (Puteri Centrale):

      • Germania

      • Austro-Ungaria

      • Bulgaria

      • Imperiul Otoman

    • Tripla Înțelegere (Antanta):

      • Franța

      • Marea Britanie

      • Rusia

      • Belgia

      • Italia

      • România

      • SUA

      • China

      • Japonia

      • Aceste aliante reflectau rivalitățile existent în Europa înaintea izbucnirii războiului.


Tratatele de pace

  1. Declanșarea Războiului:

    • Austro-Ungaria a impus condiții dure Serbiei.

    • Serbia le-a respins, iar Austro-Ungaria a atacat Serbia pe 28 iulie 1914.

    • Marile puteri au intrat pe rând în război.

Tratatele de pace

  • Între 1919-1920, a avut loc Conferința de pace de la Paris.

  • Consiliul celor 4:

    • S.U.A., Marea Britanie, Franța, Italia - a luat toate deciziile.

  • Tratatul de la Versailles a stipulat:

    • Germania pierde Alsacia și Lorena și toate coloniile.

    • Armata germană a fost redusă la 100.000 de soldați.

    • Germania a fost considerată singura vinovată de declanșarea războiului și a trebuit să plătească reparații de război.

  • Tratatul de la Saint-Germain:

    • Austria recunoaște unirea Bucovinei cu România.

  • Tratatul cu Bulgaria:

    • Recunoaște Dobrudja ca parte a României.

  • Tratatul de la Trianon (1920):

    • Ungaria recunoaște unirea Transilvaniei cu România.

    • Au apărut noi state: Cehoslovacia, Regatul Sârbo-Croat-Slovan (sau Iugoslavia), iar statul polonez a fost refăcut.

Crizele economice

I. Europa după Primul Război Mondial

  • Europa a fost afectată de o criză economică majoră după război.

  • SUA și Japonia au avut o dezvoltare economică până în 1924.

  • Multe fabrici au dat faliment, iar mulți oameni și-au pierdut locurile de muncă.

  • La sate, localnicii au pierdut terenurile agricole.

II. Marea Criză Economică

  • A început în 1929, în SUA, extinzându-se la nivel mondial.

  • A fost o criză de supraproducție, unde s-a produs mai mult decât capacitatea de cumpărare a cetățenilor.

  • Fabricile și băncile au dat faliment.

  • Multe persoane și-au pierdut locuințele, locuind pe străzi, în cutii de carton.

  • Planul de Redresare New Deal (F.D. Roosevelt) a fost implementat în SUA.

  • În majoritatea statelor criza a luat sfârșit în 1933, dar alte țări au continuat până în 1935.

Democrație vs. Totalitarism în perioada interbelică

  • Perioada a fost marcată de confruntări dintre regimurile democratice și cele totalitare (dictaturi).

I. Regimuri Democratice

  • Separarea puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească).

  • Drepturi și libertăți garantate, pluralism politic-mai multe partide.

  • Alegeri libere, partidele ajung la putere prin vot universal.

II. Regimuri Totalitare

  • Concentrarea puterii în mâna unei singure persoane sau partide.

  • Ideologie unică a partidului conducător.

  • Controlul statului asupra indivizilor și a vieților lor private.

  • Cultul conducătorului (exprimarea unei admirații excesive pentru lider).

  • Îngrădirea drepturilor si a libertăților.

Comunismul și Fascismul

I. Comunismul

  • A avut origini în ideologia lui Karl Marx.

  • A fost instaurat pentru prima dată în Rusia în urma Revoluției Bolșevice din 1917, iar după Al Doilea Război s-a extins în toată lumea.

  • Desființarea proprietății private.

  • Exemple-URSS(Stalin),Germania(Adolf Hitler), Italia(Mussolini).

II. Național-Socialismul

  • În 1933, Adolf Hitler a devenit liderul Germaniei (Partidul Nazist).

  • Promovează naționalismul exterm și rasismul.

  • Există un lider și un partid unic.

  • Opoziția este eliminată.

  • Toate acestea au dus la Al Doilea Război Mondial

Un model democrartic - S.U.A

În SUA constituția din 1787, a rămas în vigoare până astăzi, s-au adus mai multe amendamente 1791.

Conform constituției exista principiul separării puterilor în stat:

  • puterea executivă- președintele și guvernul(președintele ales pe patru ani- 2 mandate)

  • puterea legislativă Congresul American:Senat și Camera Deputaților=>discutarea și aprobarea legilor

  • puterea judecătorească - instanțele de judecată și Înalta Curte de Justiție

Partide politice-Partidul Republican și Partidul Democrat

Comunismul și nazismul

Comunismul

  • În anul 1917 a izbucnit revoluția bolșevică(comunistă).

  • Țarul Rusiei a fost detranot, conducerea fiind preluată de Vladimir Ilici.

  • În 1922, Rusia și-a luat denumirea de URSS - conducător a devenit Iosif .Visarionovici Stalin=> proprietatea privată a fost trecută în proprietatea statului, economia era planificată pe cinci ani.

  • Cetățenii nu aveau drepturi și libertăți.

  • Stalin a fost adorat de popor- cultul personalității.

Nazismul

  • În 1933, la conducerea Germaniei a venit Adolf Hitler și partidul nazist.

  • Au fost menținute proprietatea privată si economia de piață, partidele politice și sindicatele au fost desființate.

  • Partidul nazist promova antisemitismul și politica spațiului vital.

  • S-au luat măsuri împotriva evreilor, au fost deportați în lagăre.

  • Partidul nazist susține superioritatea rasei pure, ariene și rasele inferioare trebuiau să dispară. S-a promovat anticomunisum.