Medicina interna C2
MEDICINĂ INTERNĂ - CURS NR. 2
TUBERCULOZA (TBC)
Definiție:
Una dintre cele mai vechi boli infecțioase ale omului.
Determinată de Mycobacterium tuberculosis (BK).
Evoluție cronică – deseori, fatală.
Largă răspândire în populație.
Problemă de sănătate la nivel mondial.
Epidemiologie:
România - locul 1 între țările U.E.
locul 5 în Europa
ETIOLOGIE
Factori determinanți: BK
Factori favorizanți:
Bacili aerob (localizare în țesuturi bogate în oxigen - plămânul).
Capacitate de supraviețuire în citoplasma celulelor fagocitare.
Distrus de radiațiile u.v. (lumina solară).
Sărăcia.
Supraaglomerarea.
Subponderabilitatea.
Diabetul zaharat (DZ).
Personalul medical - frecvent.
SURSELE DE INFECȚIE
Omul bolnav cu leziuni pulmonare ce comunică cu exteriorul (caverne).
Animalele bolnave.
CĂILE DE TRANSMITERE
Cale aeriană - preponderentă (picături Pfluge):
Mici (tuse, strănut, vorbit).
O cavernă de 2 cm - 100 milioane de BK.
Cale digestivă (M. bovis) - lapte nesterilizat.
În timpul nașterii.
Cale sexuală (partener cu epididimită netratată).
ISTORIA NATURALĂ A BOLII
După inhalare:
Bacilii încep să se multiplice în noua gazdă.
În funcție de agresivitatea multiplicării BK și eficiența mecanismelor de apărare, evoluțiile pot fi diferite:
Clearence-ul (eliminarea) imediată a BK (70%).
INFECȚIA LATENTĂ:
BK este prezent în organism.
Persoanele - asimptomatice, Rgf pulm. N.
Răspuns tuberculinic pozitiv (IDR, QuantiFeron - pozitiv).
Apariția BOLII, propriu-zise, cu simptome, semne, modificări Rgf.:
PRIMOINFECȚIA – manifestări clinice la pacienții fără contact anterior cu BK.
TB POSTPRIMARĂ – reapariția bolii după o perioadă de latență.
CLASIFICAREA TBC
TBC LATENTĂ
TBC BOALĂ
A COPILULUI
A ADULTULUI
PULMONARĂ
EXTRAPULMONARĂ
TBC LATENTĂ
Pacienți asimptomatici.
Prezența BK în organism, fără simptome, semne, modificări Rx, modificări bacteriologice.
1/3 din populația lumii - TBC latentă:
Poate evolua spre boală clinic manifestă, în timp.
Condiții de imunosupresie.
Strategia OMS EndTB de eliminare a TBC – identificarea/tratarea persoanelor cu forme latente și risc evolutiv spre boală activă.
Diagnostic:
IDR la TUBERCULINĂ.
QuantiFERON.
Metode moleculare noi.
Pe cine testăm? Ce sunt aceste teste? Ce obiectivează?
INDICAȚII DE TESTARE
Persoanele (asimptomatice) cu risc crescut de a avea TBC:
Contacții pacienților cu TBC activă, netratați.
Utilizatorii de droguri.
Persoanele fără adăpost.
Personalul ce lucrează în sănătate.
Pacienții cu HIV.
Pacienții cu tratamente cu imunosupresoare (citostatice, cu anti TNF alfa, posttransplant).
IDR la PPD (test cutanat la tuberculină)
Substanță ce conține componente proteice purificate ale BK.
De ce este util testul???
Test pozitiv - stabilește dacă persoana are infecție cu BK (latentă sau activă – nu poate face diferențierea).
Tehnica:
Se introduce intradermic tuberculina, pe fața internă a antebrațului stâng.
Citirea: 72 h.
Testul este pozitiv funcție de:
Lungimea (mm) a indurației (se citește indurația, nu eritemul).
Riscul ca persoana respectivă să aibă TBC.
Ex.: indurație peste 10 mm - pozitivă la persoane imunocompetente.
Indurație peste 5mm - pozitivă la pacienții imunosuprimați (HIV, transplantați).
Principiul testului:
După expunerea la BK a unei persoane fără infecție cu BK în antecedente - necesare 3 săptămâni pentru ca răspunsul imun det tip întârziat să apară.
La pac. cu infecție latentă (ce are deja Ac=LT) – după injectarea tuberculinei, LT sensibilizate în prealabil față de BK - se acumulează la sediul injectării după circa 72 h - zonă roșie, indurată.
TESTUL QuantiFERON
Test de sânge.
Evaluează eliberarea de GAMA -INTERFERON de către limfocitele T sensibilizate deja de infecția cu BK (se incubează o mostră de sânge cu antigene de BK).
Avantaje: ambele evaluează hipersensibilitatea de tip întârziat pe care o dezvoltă organismul față de BK (infecția latentă).
Dezavantaje: nu fac diferența între infecția latentă și cea activă (ptr. activă este necesară identificare BK).
O DATĂ IDENTIFICAȚI PACIENȚII CU TBC LATENTĂ - TRATAMENT OBLIGATORIU: IZONIAZIDĂ, 6 LUNI.
TBC COPILULUI
Diagnostic greu de stabilit:
Copiii expectorează cu dificultate, sputa - paucibacilară.
Diagnostic se poate stabili:
La copiii contacți cu pacient cu TBC.
Cu simptomatologie respiratorie trenantă.
FORME CLINICE ALE TBC LA COPIL = PRIMOINFECȚIA
PRIMOINFECȚIA - ansamblul modificărilor ce apar la un organism care, până la acel moment, nu a avut niciun contact anterior cu BK.
Primoinfecția poate fi:
Ocultă (latentă) – copii cu imunitate acceptabilă:
Diagnostic se stabilește prin IDR la PPD (copii -asimptomatici).
Clinic manifestă – copii cu imunitate deprimată:
Context epidemiologic.
Tablou clinic: tuse, febră/subfebră, scădere ponderală peste 10%.
Radiografia pulm.: la copil - cea mai importantă - complex primar.
COMPLEXUL PRIMAR
Adenopatie hilară
Limfangită
Șancru de inoculare - lobii inferiori
Evoluția TBC pulmonare a copilului - complicații
FOCARULUI PRIMAR PULMONAR:
Caverna primară – după necroza parenchimului pulmonar și eliminarea acestuia (a cazeumului).
Pleurezie serofibrinoasă (extensia unui focar pulmonar subpleural).
COMPRESII BRONHIILOR DE VECINĂTATE PRIN ADENOPATIA HILARĂ:
Atelectazii.
DISEMINĂRI HEMATOGENE:
Miliara TB, meningita TB (forme extrapulm.).
TBC PULMONARĂ A ADULTULUI = TBC SECUNDARĂ (FTIZIA)
Cea mai frecventă localizare a BK - pulmonară.
BK se localizează în LOBII SUPERIORI (BK în TBC copilului - lobii inferiori).
Ce apare:
Reactivarea focarelor de primoinfecție (rămase mult timp latente).
Nou contact cu o sursă de infecție.
Diagnosticul - coroborarea datelor epidemiologice, clinice, RX, bacteriologice.
MANIFESTĂRILE CLINICE: TBC ADULTULUI
CONTEXT EPIDEMIOLOGIC
Contact cu pacient cu TBC.
TBC în antecedente, incomplet tratată.
SIMPTOME NESPECIFICE
Astenie
Inapetență
Scădere ponderală
Subfebrilitate
Transpirații nocturne
EXAMEN OBIECTIV: poate fi normal uneori:
INSPECȚIE: aspect ftizic:
Suferind, absența bulei Bichat.
Reducerea țesutului celular subcutanat.
Topirea maselor musculare.
Adâncirea foselor supra/infraclaviculare.
Coaste vizibile.
SIMPTOME RESPIRATORII
Tuse - cronică (peste 3 săptămâni).
Expectorație: mucopurulentă, hemoptoică.
EXPLORĂRI PARACLINICE
RADIOLOGICE
Radiografie pulmonară, CT torace
BACTERIOLOGICE (BK) – din spută (TBC pulmonară)
Microscopice (colorația Ziehl-Nielsen)
Culturi (mediul solid Lowenstein-Jensen) - rezultat în 3 săptămâni.
Metode moderne: sistemul Gene Xpert - rezultat în 2 ore
Forme:
Pneumonică
Tuberculom
Forma cavitară
Forma fibrozantă, retractilă = fibrotorax
TUBERCULOMUL
Nodul bine delimitat, conține: material cazeos înconjurat de țesut conjunctiv
Localizare: lobii superiori
Evoluție: calcificare sau excavare
OPACITĂȚI (imagine albă radiologic)
ZONE DE TRANSPARENȚĂ (imagini negre)
Evoluție - complicații:
Abcedare
Aspergilom - colonizarea cavităților cu aspergillus fumigatus
Hemoptizie - erodarea unui perete arterial bronșic
Pneumotorax - ruperea unei caverne în spațiul pleural
Pleurezia serofibrionasă tuberculoasă
Fibroză pulmonară - insuficiență respiratorie
DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL TBC PULMONARE
PNEUMONIILE BACTERIENE – simptome respiratorii sub 3 săptămâni
SARCOIDOZA - boală autoimună ce duce la apariția de granuloame (asemănătoare celor TBC, fără necroză de cazeificare) în tegumente și plămâni
ABCESUL PULMONAR
CANCERUL PULMONAR - simptome asemănătoare
TRATAMENTUL TBC - MEDICAMENTE DE PRIMA LINIE
IZONIAZIDA, RIFAMPICINA, PIRAZINAMIDĂ, STREPTOMICINA - bactericide,
ETAMBUTOL - bacteriostatic
EFECTE SECUNDARE:
Hepatotoxice - periodic - efectuarea testelor hepatice
Nefrotoxice
Prelungirea QT
Hematologice
MEDICAMENTE DE REZERVĂ
AMIKACINA
LEVOFLOXACINA
LINEZOLID
CLARITROMICINA
Există scheme terapeutice standardizate, utilizate numai de către medicul pneumolog!!!
TUBERCULOZA EXTRAPULMONARĂ
TBC localizată în afara plămânului ce apare prin diseminarea hematogenă a BK din perioada primoinfecției și reactivare după mulți ani
CARACTERISTICI GENERALE ÎN TBC EXTRAPULMONARĂ:
Simptomatologia redusă
Leziunile extrapulmonare - paucibacilare - îngreunează confirmarea dg.
Explorările paraclinice - dificile
Diagnostic de certitudine: bacteriologic și histologic
PRINCIPALELE LOCALIZĂRI EXTRAPULMONARE ALE BK:
TBC MILIARĂ (LOCALIZĂRI DIFUZE, ORIUNDE)
PLEUREZIA SEROFIBRINOASĂ TUBERCULOASĂ
TBC GANGLIONARĂ
TBC OSTEOARTICULARĂ
TBC CU AFECTAREA SEROASELOR: PERITONEALĂ, PERICARDICĂ
TBC UROGENITALĂ
TBC LARINGIANĂ
TBC INTESTINALĂ
TUBERCULOMUL CEREBRAL, CUTANAT, SPLENIC
TUBERCULOZA MILIARĂ
Formă gravă de TBC, în care BK diseminează în sânge
Termenul miliar - leziunile asemănătoare cu boabele de mei
SIMPTOMATOLOGIE (ștearsă)
EXAMEN CLINIC OBIECTIV
Febră, transpirații nocturne, scădere ponderală
Aparatul respirator: formă gravă cu INSUFIC. RESP. și imagine Radiologică tipică
Aparatul digestiv: hepatomegalie splenomegalie ascită - TBC peritoneală
SNC: meningită (ex. LCR, CT cerebral)
IDR la PPD - pozitiv forma miliară tbc peritoneală
PLEUREZIA TUBERCULOASĂ
Cea mai frecventă localizare extrapulmonară a BK
Mecanism de apariție: ruperea unui nodul pulmonar subpleural
DIAGNOSTIC POZITIV
Context epidemiologic
Tabloul clinic: junghi toracic, febră, tuse, dispnee ex. obiectiv: abs. transmit. VV, matitate, abs. MV
Paraclinic:
IDR la PPD - pozitiv
Radiografia pulmonară - opacitate omogenă, cu curbă cu concavitatea în sus - linia Damoisseau
Ex. lichid pleural:
Exsudat, ADA (adenozindeaminaza) -↑
BK - rareori identificat (teste moleculare)
Biopsia pleurală - granulomul
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
Alte cauze de revărsat pleural:
DIN CANCERUL PULMONAR:
Citologia pleurală - celule neoplazice
DIN INSUFICIENȚA CARDIACĂ CONGESTIVĂ
Lichidul pleural - transudat
REVĂRSATUL PLEURAL PARAPNEUMONIC (complicație a pneumoniei)
Lichidul - exsudat
Culturi bacteriene - pozitive
TBC SISTEMULUI GANGLIONAR PERIFERIC
Apare prin diseminare limfohematogenă
Afectare preponderentă: ganglionii laterocervicali și supraclaviculari
CLINIC:
Adenopatie nedureroasă, consistență fermă, neaderentă de țes. adiacente
În timp - necroză - fistulizare - drenarea conținutului cazeos la tegument
Dg. +
IDR la PPD - pozitiv
Biopsia ggl
Examenul cazeumului ptr. BK
Alte forme de TBC extrapulmonară
TBC OSTEOARTICULARĂ
Prin diseminare hematogenă
Afectarea coloanei vertebrale
TBC LARINGIANĂ - disfonie
TBC PERITONEALĂ - ascită
TBC INTESTINALĂ - ileonul terminal și cecul - diaree cronică
PACIENȚII CU TBC PULMONARĂ LA MEDICUL STOMATOLOG
Măsuri de precauție pentru prevenirea răspândirii infecției
Medicul - Masca chirurgicală N-95
Ventilarea corectă a cabinetului: pentru a reduce concentrația de aerosoli în aer.
Pacienții cu TBC activă - urgențele stomatologice - spital de stomatologie, tratamentele elective - amânate - până după terminarea tratamentului specific.
Proceduri de igienă riguroase: Dezinfectarea echipamentelor și suprafețelor
Consultație cu medicul curant: să se obțină informații despre starea pacientului.
Trat. (RIFA, IZO, PZM) - efecte asupra cavității bucale
Xerostomie - crește riscul de infecții orale și carii.
Gingivită și afte
Modificări ale gustului
INTERACȚIUNI MEDICAMENTOASE: PRUDENȚĂ LA ASOCIEREA IZONIAZIDEI CU:
Clariteomicina - crește conc. Claritr - prelungIre QT - aritmii
Acetaminophen (Paracetamol) - își potețează efectele hepatotoxice
Epinefrina - fără interacțiuni
CANCERUL PULMONAR
La nivel mondial - cea mai frecventă cauză de deces prin cancer
Diagnostic tardiv - 10% dintre pacienți pot fi tratați
ETIOLOGIA - FACTORII DE RISC
FUMATUL
FACTORII GENETICI
Rudele de gradul I ale pacienților cu Ca. pulm.- risc de 2x mai mare de ap. a Ca. pulm., inclusiv la nefumători
Antecedente personale patologice (APP):
PATOLOGIILE PULMONARE PREEXISTENTE: BPOC
CVM: EXPUNEREA PROFESIONALĂ: asbest - mezoteliom pleural
POLUAREA ATMOSFERICĂ - gazele de eșapament
DEFICITELE ALIMENTARE - vitamina A, C, E.
FUMATUL
Implicat în apariția a 90% din cazurile de cancer pulmonar (care, de altfel, apare și la: nefumători/foşti fumători)
Fumul de țigară - 3500 produși cancerigeni
Fumătorii activi - risc de 20x mai ↑ de cancer
Fumătorii pasivi ce stau într-o încăpere cu un fumător activ ce fumează 20 țigări = vor inhala pasiv fumul echivalent a 8 țigări;
Foştii fumători - după 15 ani de la oprirea fumatului → risc ~ cu nefumatorii.
OPRIREA FUMATULUI
Scade riscul de cancer pulmonar cât şi al altor neoplazii
La pacienţii diagnosticați cu neo pulm.: crește speranţa de viaţă și calitatea vieţii.
CLASIFICARE
Cancerul pulmonar:
Microcelular
Diseminat în momentul diagnosticului.
Răspuns favorabil la chimioterapie
Non-microcelular
Poate fi rezecat
ANATOMIE PATOLOGICĂ - provine din epiteliul tractului respirator
Carcinomul microcelular
Carcinom slab diferenţiat
Localizare - centrală
Evolutie rapidă
Metastaze precoce
Sindroame paraneoplazice: secerţie de ACTH, ADH, factor natriuretic atrial
M.O. - celule mici, citoplasma ↓ granulatii intracitoplasmatice -sinteza de polipeptide→caracter hormonal
Carcinomul nonmicrocelular
Carcinom scuamos
La fumători
Localizare – central unde, prin obstrucție bronșică determină:
Pneumonii
Atelectazie
Caverne
Adenocarcinom
La nefumători, la femei
Localizare – periferică - simptome mai reduse față de cele centrale
PATOGENIE
Din momentul aparitiei celulelor neoplazice - până la expresia clinică → tumora străbate cea mai lungă perioadă din evoluția sa;
TABLOUL CLINIC
SIMPTOME RESPIRATORII - determinate de tumora primară
SIMPTOME DETERMINATE DE DISEMINAREA INTRATORACICĂ A TUMORII
SIMPTOME DETERMINATE DE PREZENȚA METASTAZELOR
SIMPTOME DETERMINATE DE SINDROAME PARANEOPLAZICE
SIMPTOME RESPIRATORII - determinate de tumora primară (similare cu cele din pneumonie)
TUSE
Cronică
Uscată, iritativă sau cu expectoraţie
Schimbarea caracterului
EXPECTORAȚIE
Redusă cantitativ, striuri de sânge
JUNGHI TORACIC
DISPNEE
Masivă - ameninţă viaţa pacientului - apare prin erodarea unui perete vascular de către tumoră
SIMPTOME (continuare)
JUNGHIUL TORACIC
Deseori, primul simptom (semn de inoperabilitate - prin interesarea filetelor nervoase din afara parenchimului pulm. (lipsit de sensibilitate)
DISPNEEA
Simptom tardiv
Iniţial la efort/repaus
Cauze:
Atalectazia unui lob/plămân (obstrucţie bronşică)
Revărsat pleural masiv
Infiltrare limfatică difuză
S O C R A T E S
Localizare - oriunde pe torace
Debut - progresiv
Surdă/vie, persistentă, ↑progresiv în intensitate
Iradiată
Umăr - afectarea tumorală a pleurei diafragmatice
Braț - plex brahial - sdr.Pancoast (t. vârfului pulm)
Accentată de respiraţie şi tuse-lez.nv.intercostali
SIMPTOME DETERMINATE DE DISEMINAREA INTRATORACICĂ A TUMORII
Disfonia - invazia nv. recurent laringeu
Disfagie - invazia esofagului
Sdr. de venă cavă superioară - invazia tumorală a VCS
Edem facial
Edem toracic superior-în “pelerină”
Circ. colaterală pe per. toracic anterior
Jugulare dilatate, nepulsatile
Sdr. Pancoast Tobias - tumorile vf. pulmonar
Invazia plexului brahial durere membru superior
Atrofie musculară
Erodarea arcurilor costale
Pericardită
Pareză diafragmaică - nerv frenic
SIMPTOME DETERMINATE DE PREZENȚA METASTAZELOR
Cerebrale: cefalee, vărsături de tip central
Osoase: dureri osoase, fracturi pe os patologic
Hepatice: durere hipocondru drept, hepatomegalie
SIMPTOME DETERMINATE DE SINDROAME PARANEOPLAZICE
Manifestari nemetastatice, extrapulmonare det. de secreția de către celulele tumorale a unor substanțe like-hormoni (carcinomul cu celule mici);
Reprezintă "semnale de alarmă":
Pot precede decelarea tumorii
Se remit după tratament
Pot fi primul semn de recidivă - după tratament
EXEMPLE:
Endocrinologice - secreție inadecvată de ACTH, ADH -hiponatremie severă
Osteoartropatia hipertrofică: hipertrofia falangei distale + hipocratism digital
Achantosis nigricans
Dermatomiozita
Tromboflebita recurentă
Imagini:
osteoartropatie hipertrofică
achantosis nigricans
dermatomiozită
EXAMENUL OBIECTIV - variate aspecte
Obstrucția bronșică incompletă - wheezing
Obstrucția bronșică completă - atelectazie
Ex. obiectiv al unei pneumonii (prin infecție bacteriană a tumorii)
Ex. obiectiv al revărsatului pleural
Sdr. Horner - invazia simpaticului cervical:
Ptoză palpebrală
Mioză
Enoftalmie
Anhidroză a hemifaciesului de aceeași parte cu tumora
EXPLORĂRI PARACLINICE ÎN CANCERUL PULMONAR
RADIOGRAFIA PULMONARĂ
CT CU SUBSTANȚĂ DE CONTRAST
TOMOGRAFIA CU EMISIE DE POZITRONI (PET)
REZONANȚA MAGNETICĂ NUCLEARĂ (RMN, IRM)
BIOPSIA TUMORII PENTRU EXAMEN HISTOPATOLOGIC ȘI TRATAMENT PRIN:
BRONHOSCOPIA CU BIOPSIE
MEDIASTINOSCOPIA
Markerii tumorali - nu stabilesc diagnostic, se folosesc în monitorizarea evoluției: CYFRA 21-1. Antigen carcinoembrionar (CEA)
DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL
PNEUMONIA
ABCESUL PULMONAR
TUBERCULOZA PULMONARĂ
TRATAMENTUL CANCERULUI PULMONAR
NONMICROCELULAR
Chirurgical (dacă este localizat, fără metastaze)
MICROCELULAR
Chimioterapie
Metastaze prezente - paliativ
PACIENȚII CU CANCER PULMONAR ÎN CABINETUL STOMATOLOGIC
Medicii dentiști pot observa semne care pot sugera probleme pulmonare (de exemplu: dispnee, tuse persistentă, sdr. Claude Bernard Horner, turgescența jugularelor)
Datorită tratamentului cu citostatice sau radioterapie - modificări la nivelul cavității bucale: xerostomie, candidoză
medicii stomatologi - oferă recomandări pentru gestionarea problemelor stomatologice care pot apărea secundar trat. oncologic.