BCM_curs

Biologie Celulara si Moleculara

Curs 1: Introducere în biologia celulară și moleculară

  • Biologia este derivată din greacă: Bíos (bios) = viață, Aóyos (logos) = știință.

  • Biologia studiază viața și organismele vii, incluzând structura, funcția, dezvoltarea, evoluția, distribuția și taxonomia.

  • Ramuri ale biologiei: botanica, anatomia, zoologia, histologia, micologia, embriologia, parazitologia, genetica, biologia moleculară, sistematica, imunologia, microbiologia, biologia celulară, fiziologia, ecologia, virologia.

  • Ramuri interdisciplinare: biochimia, biofizica, biomatematica, bio-ingineria, antropologia.

Importanța Biologiei Celulare și Moleculare

  • Nu sunt furnizate detalii specifice în transcript, dar se subînțelege că este fundamentală pentru înțelegerea vieții.

Ce este viața?

  • Nu este definită explicit în acest fragment.

Nivele de Organizare a Materiei Vii

  • De la atomi la biosferă: atom → moleculă → macromoleculă → organit → celulă → țesut → organ → sistem de organe → organism → populație → comunitate → ecosistem → biosferă.

Șirul lui Fibonacci

  • Șirul lui Fibonacci: 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21,…

  • Exemplu de apariție în natură (ramificarea copacilor).

  • Formula: =1+52= \frac{1+\sqrt{5}}{2}

Caracteristicile Viului

  1. Ordine: Organismele au structuri bine definite și ordonate. Atomi → molecule → macromolecule → organite → celule → țesuturi → organe → sisteme de organe → organism. Organismele formează populații ce sunt parte a unui ecosistem.

  2. Sensibilitate: Reacție la stimuli.

  3. Creștere, dezvoltare și reproducere: Cresc, se dezvoltă și transmit ereditar proprietățile.

  4. Autoreglare: Mecanisme de reglaj coordonează funcțiile specifice.

Homeostazie: Menținerea constantă a proprietăților mediului intern, diferite de cele externe.

Celula

  • Unitatea structurală și funcțională a vieții.

  • Toate organismele sunt formate din una sau mai multe celule.

Metabolismul Celular

  • Celula este sediul reacțiilor chimice/enzimatice.

  • Căi catabolice (descompunere) și anabolice (sinteză).

  • Schimb de substanțe între celulă și mediu (O2, CO2).

Dimensiuni și Specializare Celulară

  • Celula e limitată de raportul volum/suprafață.

  • Specializare: celule sexuale, musculare, adipoase, imune, stem, osoase, epiteliale, nervoase, sanguine.

Concepte de Bază

  • Teoria celulară: Celula este unitatea fundamentală a lumii vii.

  • Organismele vii: Una sau mai multe celule și produșii secretați de acestea.

  • Celula conține informația ereditară transmisă prin diviziune celulară.

  • Genetica: Genele sunt unitățile de bază de codificare a informației ereditare.

  • O genă: Regiune de ADN care dirijează forma sau funcția unui organism.

  • Toate organismele se bazează pe ADN transformat în proteine.

  • Energetica celulară: Supraviețuirea depinde de aportul continuu de energie.

  • Hrana: Energie chimică necesară pentru creștere și dezvoltare.

  • Teoria evoluției: Viața se schimbă și se dezvoltă prin evoluție (teoria darwinistă).

  • Toate formele de viață derivă dintr-o formă ancestrală (acum 3.5 miliarde de ani).

  • Motorul evoluției este selecția naturală, driftul genetic și selecția artificială.

Evoluția Vieții pe Pământ

  • Precambrian, Paleozoic, Mesozoic, Cenozoic.

  • Evenimente importante: apariția vieții, oxigenarea atmosferei, evoluția eucariotelor, colonizarea uscatului de către plante, apariția reptilelor, dinozaurilor, păsărilor, mamiferelor, extincții în masă.

Concepte Evolutive

  • Microevoluție și macroevoluție.

  • Studii noi resping teoria darwinistă.

Cintezele lui Darwin

  • Adaptarea cintezelor la diferite habitate și surse de hrană pe insulele Galapagos.

Studiul Organismelor Vii

  • Structura chimică și moleculară a celulelor.

  • Organitele celulare.

  • Fiziologia celulară.

  • Interacțiunile celulelor cu mediul.

  • Ciclul de viață al celulelor.

  • Diviziunea celulară.

  • Moartea celulară.

  • Studii la nivel microscopic și molecular.

Biologia Celulară și Moleculară

  • Biologia celulară (citologia): Studiul celulelor.

  • Biologia moleculară: Studiul mecanismelor biologice la nivel molecular.

  • Organizare celulară și moleculară.

Tehnici Utilizate

  • Microscopia (optică, electronică, de forță atomică).

  • Cromatografia.

  • Electroforeza.

  • Reacția de polimerizare în lanț (PCR).

  • Hibridizarea genetică.

  • Ingineria genetică.

  • Secvențierea.

Scurt Istoric

  • 1600: Robert Hooke observă celule vegetale moarte.

  • 1700: Anton van Leeuwenhoek studiază picătura de apă și descrie primele bacterii.

  • 1838: Matthias Schleiden: plantele sunt formate din celule.

  • 1839: Theodor Schwann: organismele animale au la bază structura celulară.

Organizarea Celulară

  • Nivel înalt și complex de organizare.

  • Forme și dimensiuni variate, reflectând funcția.

  • Similitudine considerabilă în compoziția macromoleculelor.

Proprietățile Fundamentale ale Celulelor

  1. Organizare complexă.

  2. Dețin informație genetică și mijloacele de a o folosi.

  3. Achiziționează și consumă energie.

  4. Gamă largă de reacții chimice.

  5. Activitate mecanică.

  6. Răspuns la stimuli.

  7. Autoreglare.

  8. Evoluție.

Tipuri de Celule

  • Celulă procariotă: bacterii, cianobacterii, arhebacterii, eubacterii, alge unicelulare, protozoare.

  • Celulă eucariotă: levuri (drojdii), mucegaiuri (Fungi), celula vegetală, celula animală.

Celula Procariotă

  • Dimensiuni mici.

  • Citoplasmă înconjurată de membrană celulară și perete celular dur.

  • Fără compartimente interne; material genetic concentrat în nucleoid.

  • Organisme unicelulare (bacterii și arheobacterii).

  • Nu prezintă nucleu sau organite.

  • Ciclu de viață scurt (reproducere în 20 min - 10 ore).

  • Reproducere prin diviziune binară (bacterii) sau mitoză (organisme superioare unicelulare).

  • Componente: perete celular, membrană plasmatică, citoplasmă, ribozomi, nucleoid, plasmide, cili, flageli, capsulă.

Celula Eucariotă

  • Compartimentare (nucleu delimitat de membrană).

  • Organite subcelulare cu funcții specifice.

  • Celulele vegetale au vacuole.

  • Vezicule pentru depozitare și transport.

  • Cito-schelet proteic.

  • Pot avea perete celular (celulozic la plante, chitinos la fungi).

  • Mai mari decât celulele procariote.

  • Prezintă nucleu și organite.

  • Ciclu de viață relativ lung (reproducere în 6 ore - 40 de ani).

  • Ciclu complex de reproducere: mitoză (celule somatice), meioză (celule sexuale).

  • De la exterior la interior: perete celular (uneori), membrană plasmatică, citoschelet, citoplasmă, ribozomi, nucleu, organite (mitocondrii, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, vacuolă, lizozomi, centrioli).

Curs 2: Organizarea celulelor. Diferentiere celulara. Tipuri de celule

  • Aceleași proprietăți fundamentale ale celulelor:

    • Organizare complexă

    • Informație genetică

    • Consum de energie

    • Reacții chimice

    • Activitate mecanică

    • Răspuns la stimuli

    • Autoreglare

    • Evoluție

  • Tipuri de celule: procariote și eucariote

  • Celula procariotă: bacterii, cianobacterii, arhebacterii, eubacterii, alge unicelulare, protozoare

  • Celula eucariotă: levuri (drojdii), mucegaiuri (Fungi), celula vegetală, celula animală

  • Celula procariotă:

    • Dimensiuni mici

    • Citoplasmă, membrană celulară, perete celular

    • Nucleoid (fără nucleu), fără organite

    • Reproducere rapidă

    • Componente: perete, membrană, citoplasmă, ribozomi, nucleoid, plasmide, cili, flageli, capsulă

  • Celula eucariotă:

    • Compartimentare (nucleu)

    • Organite specializate

    • Ciclu de viață lung, reproducere complexă

    • Componente: perete (uneori), membrană, citoschelet, citoplasmă, ribozomi, nucleu, mitocondrii, reticul endoplasmatic, Golgi, vacuolă, lizozomi, centrioli

  • Celula eucariotă - compartimentarea

    • Organite fără membrană: ribozomi, centromeri

    • Organite cu membrană simplă: vacuolă, aparat Golgi, reticul endoplasmatic

    • Organite cu membrană dublă: nucleu, mitocondrii, cloroplaste

  • Comparatie celule eucariote și procariote, și virusuri.

    • Celule eucariote au nucleu și organite, versus

    • Procariote, și virusuri nu au.

  • Similitudini între celule procariote și eucariote::

    • Membrana plasmatică

    • Informația genetica este codificată în ADN

    • Mecanisme similare pentru transcripție și translație

    • Căi metabolice similare

    • Conservarea energiei chimice (ATP)

  • Teoria celulară - celula este unitatea fundamentală a lumii vii.

  • Organismele vii - formate dintr-una sau mai multe celule

    • Celule epiteliale columnare, celule sanguine rosii, celula ovul, celule musculare netede, celula osoasa, celula spermatica, celula nervoasa

  • FORME CELULARE

    • Poliedrică (Ficatul)

    • Cubică (Rinichiul)

    • Rotundă (Ovar)

    • Pavimentoasă (mezenterul)

    • Stelată (maduva spinării)

  • Oase, creier, plămân, sânge, inimă, ficat, mușchi, pancreas, rinichi, spermatozoid, ovul

  • Epiteliul veziciii billiare ca exemplu de epitelii.

  • Celulele cerebrale (neuroni și celule gliale)

  • Celulele epiteliului intestinal

  • Celule stem

  • Celule primordiale - spermatozoid, ou

    • Primele celule - celule stem pluripotente

    • Celulele specializate - DIFERENŢIERE - la om - circa 250 de tipuri diferite de celule diferenţiate.

  • Celule stem cu exemple de aplicabilitatea. Celule endoteliale, celule osoase, celule pancreatice Celule sangvine Celule musculare Celule cartilaginoase Celule cardiace Celule nervoase Celule hepatice

  • Scheme cu clevage of ovum și blastocyst development.

  • Diferentiere celulara scheme și explicații.

Cursul 3: Învelișul celular

  • Organizare moleculară, funcții.

Structura cursului

  • Învelișul celular

  • Membrana celulară

  • Organizare moleculară

  • Proprietățile bistratului lipidic

  • Asimetria componentelor membranare

  • Funcțiile membranei celulare – protecție, comunicare, transport

De ce este importantă membrana celulară?

  • Realizează transportul molecular și ionic

  • Realizează conexiunile intercelulare

  • Este sediul reacțiilor enzimatice

  • Are rol în semnalizarea celulară

  • Permite recunoașterea, legarea și transmiterea moleculelor semnal care înmagazinează informație

  • Rol în imunitate

Membrana celulară – definiție

  • Ultrastructura subțire, cu grosime de câțiva nm, flexibilă, care delimitează conținutul celular de mediul extracelular dar o și unește cu acesta, conferind individualitate celulei și contribuind la menținerea diferențelor esențiale între citosol și mediul extracelular

  • Constituie baza adezivității celulelor (la un substrat)

Învelișul celular

  1. Glicocalix

  2. Plasmalema

  3. Citoschelet membrana

1. Glicocalix

  • Stratul superficial, complex glicoproteic

  • Învelișul glucidic al celulei (suprafața externă a învelișului celular, alcătuită din componentele glucidice ale macromoleculelor membranare, expuse pe suprafața externă a membranei)

2. Plasmalema

  • Membrana celulară

  • Stratul mijlociu

  • Membrana celulară propriu-zisă, lipoproteică

3. Citoschelet membranar

  • Rețeaua de proteine a învelișului celular – rol de suport, structură

Raportul suprafață/volum

  • Exemplu comparativ.

Membrana celulară = bistrat lipidic și molecule proteice, carbohidrați

  • Bistratul lipidic este cea mai simplă structură posibilă de aranjare a lipidelor ce poate conferi eficiență în izolarea a două medii (intracelular/extracelular)

  • Structură lipoproteică de “mozaic fluid” cu grosimea de 6-10 nm.

  • “mozaic fluid” - bistrat lipidic penetrat total sau parțial de molecule proteice

De ce LIPIDE?

  • LIPIDELE sunt componente ideale pentru structura membranelor celulare datorită proprietăților fizico - chimice

  • Rezolvă problema separării a două medii apoase (interiorul celulei de exteriorul celulei)

  • Conferă independență în comportamentul celor două fețe ale membranei

Mozaicul fluid al membranelor celulare

  • Exterior (apos)

  • Membrana celulară

  • Lanț carbohidrat

  • Colesterol

  • Filamente citoschelet

  • Proteina

  • Glicoproteină

  • Suprafața externă

  • Dublu strat fosfolipidic

  • Suprafața internă

  • Interior (apos)

Avantajele membranelor lipidice

  • Structura și caracterul lor induce proprietăți duale arhitecturii pe care o organizează:

    • Partea hidrofobă creează o barieră,

    • Partea hidrofilă conferă capacitatea de a acomoda mediile apoase aflate de o parte și de cealaltă, adică interiorul, respectiv exteriorul celulei.

  • Conferă posibilitatea asamblării spontane

  • Lipidele sunt molecule mici, cu mobilitate mare, pot asambla alte structuri

  • Fiind relativ insolubile în medii apoase au tendința de asociere spontană conferind structurilor proprietăți specifice:

    • de a-și păstra integritatea

    • de a se reface rapid atunci cand suferă leziuni mecanice.

Organizarea moleculară a membranei celulare

  • Compoziție chimică

    • Apă: 20-30%

    • Reziduu uscat: 70 – 80%

      • Substanțe minerale: 1%

      • Substanțe organice: 99%

        • Lipide: 50-80%

        • Proteine: 20-40%

        • Componentă glucidică: 1 – 10%

A. Lipide (bistrat)

  • Fosfolipide 70-75%

  • Colesterol 20 – 25%

  • Glicolipide 1 – 10%

B. Molecule proteice

  • Proteine structurale

  • Proteine globulare/integrale:

    • Por

    • Canal

C. Carbohidrații

  • Oligozaharidele

  • Polizaharidele legate covalent la proteinele sau lipidele membranare

Eterogenitatea și complexitatea lipidelor membranare

  • Eterogenitatea fosfolipidelor

  • FOSFOLIPIDELE – ca și abundență sunt cele mai bine reprezentate lipide din membranele celulare

    • Fosfogliceride (glicerofosfatide) – au glicerină în structură

    • Fosfosfingozide (sfingofosfatide) – sfingozină (un AA)

Structura unui fosfoglicerid

  • Fosfogliceride

  • Substituent x - poate fi inlocuit de SERINA sau ETANOLAMINA

  • Fosfosfingozide

FOSFOGLICERIDELE

  • Fosfatidilcoline (PC) – colina

  • Fosfatidiletanolamine (PE) – etanolamina

  • Fosfatidilserine (PS) – serina

  • Fosfatidilinozitol (PI) – inozitol

  • Acid fosfatidic (PA) – atom de H

  • Majoritare sunt PC, SM, PE, PS. PA, PI – pană la 1% fiecare, dar sunt implicate în procese celulare foarte importante

  • FOSFOSFINGOZIDE (sfingolipide)

    • Sfingomielinele (SM)

Dispunerea asimetrică a lipidelor în bistrat

  • Stratul extern

    • fosfolipidele PC și SM

    • glicolipidele

  • Stratul intern

    • Fosfolipidele PE, PS, PI

  • Prezența fosfolipidelor în stratul extern este un indiciu de apoptoză celulară

  • colesterolul – egal distribuit între ambele fețe ale bistratului

  • Caracteristică esențială în realizarea funcțiilor celulare

Diversitatea Acizilor Grași din structura fosfolipidelor

  • ACIZII GRAȘI cu mai puțin de 12 atomi de C

    • Dacă sunt prea putini atomi de C este afectata integritatea bistratului deoarece crește solubilitatea lipidelor (sporește caracterul hidrofil)

  • ACIZII GRAȘI cu peste 24 atomi de C

    • crește caracterul hidrofob,

    • scade permeabilitatea selectivă

    • și fluiditatea bistratului lipidic

Proprietățile fluide ale bistratului lipidic

  • Mişcarea lipidelor și proteinelor se realizează bidimensional

    • I. Mișcări intramoleculare

    • II. Mișcări intermoleculare

Dinamica membranelor celulare

  • Este conferită de:

    • mobilitatea lipidelor și proteinelor membranare – relativ constanta

    • fluiditatea bistratului lipidic – influentata de factori:

      • 1. Fizici

        • PRESIUNEA

        • TEMPERATURA

      • 2. Chimici

        • INTRINSECI

        • EXTRINSECI

Exemple:

  • Creșterea conținutului de colesterol în membrană - scade fluiditatea;

  • Creșterea lungimii catenelor din structura acizilor grasi – scade fluiditatea;

  • Creșterea gradului de saturație al acizilor grași din structura lipidelor – scade fluiditatea;

  • Creșterea conținutului membranar în glicolipide polare (gangliozide) – scade fluiditatea

  • substante chimice, medicamente etc.

Matricea extracelulara:

  • Secretata de celule

  • Contine colagen, glicozamine, proteoglicani si glicoproteine

  • Confera structura organismului si sustine membranele plasmatice, pentru a rezista gravitatii si tensiunii

  • colagenul: 25-30% din masa totala a corpului

Colagenul:

  • Componenta principala a pielii si oaselor

  • Exista

    • Colagen fibros - polimerizeaza pentru a forma fibre,

    • In principal in zonele unde se aplica presiune – spre oase, si in partea dermala a pielii

    • colagen bilaminar

    • In lamina bazala

    • Rol de adeziune

    • Rol de sustinere (celule musculare)

    • Rol de filtrare (rinichi)

Glicozaminele:

  • Alcatuite din repetitii de doua tipuri de glucide – glicozaminoglicani

  • Denumite si mucopolizaharide – proprietati vascoase

Proteoglicani:

  • Apar prin combinarea unor glicozamine cu proteine

  • Pot retine apa – au rol in formarea spatiului extracelular si absorb socurile

Glicoproteinele

  • Oligozaharide la care se ataseaza aminoacizi

  • Rol in adeziune

Funcțiile membranei celulare

  • Funcția de transport/barieră

  • Funcția de semnalizare/metabolică

Transportul celular: Pasiv vs. Activ

  • Celula trebuie sa faca schimb de substante cu mediul sau inconjurator!

  • Bistratul lipidic al membranei celulare nu este miscibil nici cu lichidul extracelular și nici cu lichidul intracelular.

  • De aceea, el constituie o bariera în calea deplasarii moleculelor de apa și a substantelor hidrosolubile între compartimentele extracelular și intracelular

  • Transportul celular se realizeaza si este complex!

Tipuri de Transport Transmembranar

  • Transport pasiv: Nu necesită energie

    • Difuzie simpla

    • Osmoza

    • Difuzie facilitata

  • Transport activ: Necesită energie

    • Endocitoza

    • Fagocitoza

    • Pinocitoza

    • Pompe ionice

    • Vezicule

    • Exocitoza

    • Mediere de receptor

Transport pasiv

  • Substanțele traversează membrana plasmatică, fără nici un aport de energie din celulă

  • Difuzie!

Difuzie simpla

  • Difuzia este definita ca mișcarea netă a particulelor dintr-o zonă de concentrație mai mare într-o zonă de concentrație mai mica

Difuzie facilitata

  • Molecule hidrofile, ioni încărcați și molecule relativ mari, cum ar fi glucoza, au nevoie de ajutor pentru difuzare

  • Intervin proteine ​speciale din membrană cunoscute sub numele de proteine ​de transport

Canalele ionice

  • Sunt proteine ​membranare care formează pori în membranele tuturor celulelor care reglează mișcarea ionilor selectați de-a lungul unei membrane

Proteine transportoare

  • Facilitează mișcarea materialelor pe un strat dublu lipidic, dar sunt mai lente decât canalele ionice

  • Proteinele transportoare se bazează pe un anumit situs receptor pentru recunoașterea adecvată a moleculei care trebuie mutată

Acvaporine

  • Sunt proteine ​membranare integrale care conțin pori care permit în mod selectiv trecerea moleculelor de apă în și din celulă, împiedicând în același timp mișcarea ionilor și a altor substanțe dizolvate

Osmoza

  • Este un tip specific de difuzie - trecerea apei dintr-o regiune cu concentrație mare de apă printr-o membrană semipermeabilă către o regiune cu concentrație scăzută de apă.

  • Clasificarea soluțiilor:

    • Izotonică

    • Hipertonica

    • Hipotonica

Transport Activ

  • Unele substanțe necesită energie pentru a traversa o membrană plasmatică, pentru că se deplasează dintr-o zonă de concentrație mai mică într-o zonă de concentrație mai mare. Acest tip de transport se numește transport activ

  • Energia pentru transport active provine din ATP (adenozin trifosfat)

Cu ajutorul pompelor de transport

  • Pompa de sodiu-potasiu: este un mecanism de transport active care mută ionii de sodiu din celulă și ioni de potasiu în celule - în toate trilioanele de celule din corp!

Potential de membrana

  • Aceste diferențe de concentrație creează un gradient electric în celulă membrana, numit potential de membrana

Transportul veziculelor

  • Unele molecule, cum ar fi proteinele, sunt prea mari pentru a trece prin membrana plasmatică, indiferent de concentrația lor în interiorul și în afara celulei

  • Molecule foarte mari traversează membrana plasmatică cu un alt fel de ajutor, numit transportul veziculelor

  • Transportul veziculelor necesită energie, deci este și o formă de transport activ

  • Clasificare:

    • Endocitoza

    • Exocitoza

Endocitoza

  • Este un tip de transport al veziculelor care mută o substanță în celulă - membrana plasmatică inconjoara complet substanța, o veziculă se îndepărtează de membrană și vezicula transportă substanța în celulă

  • Clasificarea endocitozei:

    • Fagocitoză

    • Pinocitoză

    • Endocitoza mediata de receptori

Exocitoza

  • Este un tip de transport al veziculelor, care mută o substanță din celulă

  • O vezicula ce conține substanța se mișcă prin citoplasmă, catre membrană

  • Apoi, vezicula fuzionează cu membrana, iar substanța este eliberată în afara celulei

Comunicarea intercelulara

  • Celulele: parte din tesuturi/organe

  • schimba substante/energie/informatii cu mediul din jurul lor

  • se coordoneaza intracelular dar si intercelular

  • COMUNICA!

Comunicare

  • A. In scopul realizarii adeziunii celulare – tesuturi

  • B. intercelulara (prin semnale chimice)

A. Comunicarea in scopul adeziunii:

  • Patru familii distincte de proteine integrale membranare joacă un rol major în medierea adeziunii celulă-celulă

    1. INTEGRINELE

    2. SELECTINELE

    3. câțiva membri din familia de IMUNOGLOBULINE

    4. CADERINELE

1. INTEGRINELE

  • Integrinele - o clasă de proteine membranare prezente doar la celulele de origine animală - joacă un rol important în integrarea mediilor extracelulare, respectiv intracelulare.

2. SELECTINELE

  • Sunt o familie de glicoproteine membranare integrale ce recunosc și leagă o structură specifică de zaharuri ale oligozaharidelor prezentate de către suprafața altor celule.

3. Familia de IMUNOGLOBULINE

  • Anticorpii, sunt proteine numite imunoglobuline (Ig) cu structură pe bază de lanțuri polipeptidice

4. CADERINELE

  • Caderinele sunt o familie de glicoproteine ce mediază adeziunea celulă-celulă Ca2+ dependentă și transmite semnale de la exteriorul membranei celulare către citoplasmă.

Legaturile in interiorul tesuturilor:

  • intre celule si matricea extracelulara

  • intre celule

    • legaturi aderente – leaga celulele la nivelul actinei citoscheletice

    • desmosomi – impreuna cu legaturile aderente, ofera suport mecanic

    • legaturi de tip gap – formeaza “pori” intre celule adiacente

    • leagturi stranse – legaturi impenetrabile intre celule

Jonctiuni de tip gap.

  • permit transportul apei, ionilor si a altor substante

  • importante in muschiul cardiac

  • alcatuite din conexoni

  • legaturi stranse

  • creaza bariere impermeabile

Legaturi stranse

  • creaza bariere impermeabile

  • importante in formarea tesuturilor impermeabile (ex.: epiteliul renal)

Desmozomii

  • alcatuiti din caderine

  • importanti in asigurare continuitatii tesuturilor extensibile: piele, muschi cardiac

B. Comunicarea intercelulara

  • Ce fel de semnale se transmit?

    • electrice

    • mecanice

    • chimice:

      • factori de crestere

      • neurotransmitatori

      • hormoni

      • gaze (NO)

  • Cum receptioneaza celula semnalul?

    • prin receptori specializati (proteine transmembranare)

Etapele comunicarii (generale):

  1. Initiere

  2. Transductie

  3. Raspuns

Localizarea receptorilor

  • Pe membrana celulară (proteine membranare)

  • în citoplasmă și la nivelul nucleului

  • Receptori citoplasmatici (proteine-enzime citoplasmatice)

  • Receptori nucleari