Curs 5 MD LR 2024 ptr studenti [Compatibility Mode]

Mutații extinse: implică secvențe mari de ADN și pot duce la modificări semnificative ale structurii genomului.

Mutații punctiforme: modificări la nivelul unuia sau mai multor nucleotizi, care pot avea efecte variate asupra fenotipului.

Tranziții: înlocuirea unei baze pirimidinice sau purinice cu o bază de același tip, având o frecvență mai mare în natură.

Transversii: o bază pirimidinică este înlocuită de o bază purinică, mai rar întâlnită.

Secvențe Reglatoare: modificare a ratei transcripției, afectând expresia genelor.

Secvențe Necodante: afectează intronii și regiunile netranscrise UTR 5' și 3', având potențial de a modifica stabilitatea sau transportul ARN-ului mesager.

Secvențe Codante: substituțiile nesinonime pot duce la modificări în structura proteinelor, activând sau inactivând site-urile criptice de matisare.

Codon sens sinonim: nu afectează polipeptidul (mutație silențioasă), având potențial pragmatic.

Codon sens diferit: mutații nesinonime (missense) pot modifica structura și funcția proteinei.

Codon nonsens: generează proteine truncat sau extins, care pot fi non-functionale sau chiar dăunătoare.

Dacă numărul nucleotidelor este multiplu de 3: pierdere sau adiție de aminoacizi (ex: F508del în fibroza chistică).

Dacă nu este multiplu de 3: decalarea cadrului de lectură, rezultând proteine cu funcții alterate sau lipsite de funcție.

Deleții, inserții mari, duplificări, inversii și conversii genice, toate având posibilități variate de influențare a fenotipului organismului.

aparitie 1. recombinare neomologica nealelica

2. recombinare omoloaga nealelica RON

Boala mendeliană, sindrom de gene contigue, anomalii cromozomiale, fiecare cu specificitatea sa patologică.

Crossing over inegal- schimbul inegal de materie prin alinierea gresita a cromozomilor omologi

Efectele Fenotipice ale Mutațiilor Patogene

Pierderea funcției, câștig de funcție și achiziția de noi proprietăți, având repercusiuni serioase asupra sănătății organismului.

Mutații Dinamice Creșteri ale numărului de repetări în tandem ale trinucleotidelor (ex: CAG), care pot provoca boli neurodegenerative. 11.2

Instabilitate Meiotică și mitotică, se manifestă clinic doar peste un prag critic, complicând diagnosticul (premutatia/polimorfisme ADN benigne)

Anticipația în Mutațiile Dinamice Simptome mai severe la descendenți, debutul precoce, reflectând complexitatea eredității.

Glisare replicativa

• polimorfism

• expansiune trinucleotidica

• deletii sau insertii

Sindromul X Fragil 13.1 Caracteristici Cea mai frecventă cauză de retard mintal ereditar, caraterizată prin prezența de situs fragil pe cromozomul X.

Mutații la Gena FMR1 Expansiuni instabile de CGG, având implicații neurologice severe.

CGG are normal 6-50 repetitii

• Trecerea de la PERMUTATIE LA MUTATIE are loc in MEIOZA MATERNA

Simptomatologie Problema de învățare și comportament, semne neurologice precum tremur și anxietate.

Cauzele Mutațiilor Genice 14.1

Mutații Spontane Generare prin replicare, frecvență de erori care pot apărea în mod natural. Mutații Induse Cauzate de agenți externi (radiatii, chimice), având efecte variate asupra genomului.

conditii dezaminari spontane , situsuri abrazice

Mutatii induse

• produse exogen (radiatii, tigara)sau endogen (molecule reactive mici,peroxidare)

Polimorfisme Mononucleotidice (SNP) Variații în structura nucleotidică, cele mai frecvente din genomul uman, având implicații pentru sănătate și susceptibilitate la boli.

Rol SNP Diversitate fenotipică, localizarea genelor de susceptibilitate, influențând predispozițiile individuale.

Utilizare SNP

• farmacogenomica

• cercetari

• localizare gene susceptibile

Bolile Monogenice Elemente de bază Transmitere: autozomală dominantă/recesivă, penetranța și expresivitatea identificând complexitatea acestor afecțiuni.

Diagnostic Analiza istoricului familial, consiliere genetică și teste genetice, esențiale pentru managementul bolilor genetice.

Expresivitate=intensitatea de manifestare

Sindromul treacher collins

60% dintre persoanele afectate – anomalii dentare

inteligenţă normală !!!

Principalele simptome includ:

• Defecte ale urechii, cum ar fi microtia (dezvoltarea anormală a urechii externe)

• Palatul fendid

• Anomalii ale maxilarului inferior și ale obrajilor

• Dificultăți de auz

• Probleme oculare, cum ar fi conjunctivita sau malformațiile pleoapelo

• autozomal dominantă

Osteogeneza Imperfecta

• exista 8 forme de OI- cauzate de COLIA A1/COLIA A2
  Triada:Fragilitate osoasa, Sclere albastreHipoacuzie/surditate

• Osteogeneza imperfecta (OI) este o afecțiune genetică caracterizată prin fragilitatea oaselor, rezultând în fracturi frecvente, adesea cu traumatisme minime.

• Aceasta este provocată de defecte în producția de colagen, esențial pentru structurarea și flexibilitatea oaselor.

• OI poate fi moștenită pe cale autozomal dominantă(1,2,4,5) sau recesivă, afectând severitatea manifestărilor.

• Printre simptomele comune se numără deformări scheletice, probleme de dentiție, și, în unele cazuri, afectarea auzului.

• Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică, istoricul familial și teste genetice.

• Tratament-Nu exista

SINDROMUL EEC

• Sindromul EEC (Ectodermal Dysplasia with Cleft Lip and Palate) este o afecțiune genetică rară caracterizată printr-o serie de anomalii, inclusiv disfuncții ale ectodermului, cum ar fi anomalii ale dinților, pielii și părului, precum și fente la nivelul buzelor și al palatului.

• Aceasta se moștenește, de obicei, pe cale autozomal dominantă. Elementele de bază includ:

  • Simptome: Defecte dentare, fante labiale și palatine, anomalii ale glandelor sudoripare, modificări ale părului.

  • Diagnostic: Se realizează prin evaluarea clinică a manifestărilor fizice și prin analiza istoricului familial, iar testele genetice pot confirma diagnosticul.

  • Tratament: Nu există un tratament curativ, însă se poate interveni chirurgical pentru corectarea defectelor fantei și se pot utiliza măsuri pentru managementul anomaliilor dentare.

  • sunt incadrati in grupa A-afectate 2/4 structuri ectodermale

  • grupa B- afectare a unei singure structur

• Neurofibromatoza este o afecțiune genetică caracterizată prin formarea tumorilor benigne numite neurofibromi, care cresc pe nervii periferici. Această boală este clasificată în trei tipuri principale:

  • Neurofibromatoza de tip 1 (NF1): caracterizată prin apariția de pete cutanate, neurofibromi și deformări osoase.

  • tumefacții intraorale şi displazie de ciment periradicula

  • 
    Neurofibroamele cu localizare orală

  • Neurofibromatoza de tip 2 (NF2): implică, de obicei, formarea tumorilor pe nervii auditivi, ceea ce poate duce la pierderea auzului.

  • Schwannomatoza: mai rară, determină dezvoltarea de schwannomuri, care sunt tumori benigne ale celulelor schwann. Mutațiile la genele NF1, NF2, și SMARCB1 sunt implicate în aceste tipuri de neurofibromatoză. Managementul include monitorizarea regulată și intervenții chirurgicale în cazul tumorilor care cauzează simptome semnificative.