Set Theory and Operations - 6th Grade Mathematics

Concepte teoretice fundamentale privind teoria mulțimilor

  • Definiția mulțimii și a elementelor:

    • O mulțime reprezintă o colecție bine determinată și bine definită de obiecte distincte, numite elementele mulțimii.

    • Proprietățile definitorii ale unei mulțimi stipulează că ordinea elementelor într-o mulțime nu are relevanță și un element nu se poate repeta (fiecare element este unic).

    • Exemplu lingvistic: Pentru cuvântul „matematica”, literele distincte care formează mulțimea asociată sunt literele mm, aa, tt, ee, ii, cc. Deși literele mm, aa și tt apar de mai multe ori în cuvânt, în cadrul mulțimii ele se trec o singură dată: {m,a,t,e,i,c}\{m, a, t, e, i, c\}.

  • Mulțimi remarcabile de numere:

    • Mulțimea numerelor naturale: mathbbN={0,1,2,3,… }\\mathbb{N} = \{0, 1, 2, 3, \dots\}.

    • Mulțimea numerelor naturale nenule: mathbbN∗={1,2,3,… }\\mathbb{N}^* = \{1, 2, 3, \dots\}, unde 0∉mathbbN∗0 \notin \\mathbb{N}^*.

  • Relații fundamentale în teoria mulțimilor:

    • Apartenența (∈\in) și non-apartenența (∉\notin): Relații stabilite strict între un element și o mulțime. Dacă un obiect face parte din mulțime, se notează x∈Ax \in A; dacă nu face parte, se notează x∉Ax \notin A.

    • Incluziunea (⊂\subset sau ⊆\subseteq): O mulțime AA este inclusă în mulțimea BB (notată A⊂BA \subset B sau A⊆BA \subseteq B) dacă orice element al mulțimii AA aparține și mulțimii BB.     x∈A  ⟹  x∈Bx \in A \implies x \in B

    • Egalitatea mulțimilor (==): Două mulțimi AA și BB sunt egale dacă conțin exact aceleași elemente, ceea ce este echivalent cu dubla incluziune:     A=B  ⟺  A⊂B și B⊂AA = B \iff A \subset B \text{ și } B \subset A

  • Operații fundamentale cu mulțimi:

    • Reuniunea (∪\cup): Reunește toate elementele care aparțin cel puțin uneia dintre mulțimi.     A∪B={x∣x∈A sau x∈B}A \cup B = \{x \mid x \in A \text{ sau } x \in B\}

    • Intersecția (∩\cap): Conține exclusiv elementele comune ambelor mulțimi.     A∩B={x∣x∈A și x∈B}A \cap B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \in B\}

    • Diferența (∖\setminus): Conține elementele care aparțin primei mulțimi, dar nu aparțin celei de-a doua.     A∖B={x∣x∈A și x∉B}A \setminus B = \{x \mid x \in A \text{ și } x \notin B\}

    • Mulțimea vidă (∅\emptyset): Mulțimea care nu conține niciun element. Cardinalul său este 00.

  • Cardinalul unei mulțimi finite:

    • Numărul de elemente al unei mulțimi finite AA se numește cardinalul mulțimii și se notează cu card(A)\text{card}(A) sau ∣A∣|A|.

    • Principiul includerii și excluderii pentru două mulțimi finite:     ∣A∪B∣=∣A∣+∣B∣−∣A∩B∣|A \cup B| = |A| + |B| - |A \cap B|

Evaluare inițială: Probleme grilă și raționamente logice

  • Determinarea literelor constitutive ale unui cuvânt:

    • Enunț: Mulțimea literelor din care este alcătuit cuvântul „matematica” este una dintre opțiunile:

    • A) {m,a,t,e,m,a,t,i,c,a}\{m, a, t, e, m, a, t, i, c, a\}

    • B) {m,a,t,e,i,c}\{m, a, t, e, i, c\}

    • C) {m,a,t,e,t,i,c}\{m, a, t, e, t, i, c\}

    • D) {m,a,t,e,i,c,a}\{m, a, t, e, i, c, a\}

    • Analiză: Într-o mulțime, elementele nu se repetă. Literele distincte ale cuvântului sunt m,a,t,e,i,cm, a, t, e, i, c.

    • Răspuns corect: B) {m,a,t,e,i,c}\{m, a, t, e, i, c\}.

  • Cardinalul unei mulțimi delimitate prin inegalitate dublă:

    • Enunț: Cardinalul mulțimii A={x∈N∣3≤x<8}A = \{x \in \mathbb{N} \mid 3 \le x < 8\} este:

    • A) 44

    • B) 55

    • C) 66

    • D) 88

    • Rezolvare pas cu pas: Condiția impusă elementelor din mathbbN\\mathbb{N} selectează valorile întregi mai mari sau egale cu 33 și strict mai mici decât 88.     A={3,4,5,6,7}A = \{3, 4, 5, 6, 7\}

    • Numărarea elementelor dă card(A)=7−3+1=5\text{card}(A) = 7 - 3 + 1 = 5.

    • Răspuns corect: B) 55.

  • Operații între mulțimi finite specificate prin enumerare:

    • Enunț: Se consideră mulțimile A={1,2,3}A = \{1, 2, 3\} și B={2,3,4}B = \{2, 3, 4\}. Valoarea asociată operației între ele are variantele:

    • A) {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}

    • B) {2,3}\{2, 3\}

    • C) {1,4}\{1, 4\}

    • D) ∅\emptyset

    • Analiză sistematică a operațiilor posibile:

    • Reuniunea: A∪B={1,2,3,4}A \cup B = \{1, 2, 3, 4\}

    • Intersecția: A∩B={2,3}A \cap B = \{2, 3\}

    • Diferența simetrică: (A∖B)∪(B∖A)={1}∪{4}={1,4}(A \setminus B) \cup (B \setminus A) = \{1\} \cup \{4\} = \{1, 4\}

    • Diferențele simple: A∖B={1}A \setminus B = \{1\}, respectiv B∖A={4}B \setminus A = \{4\}

    • Pentru operația de intersecție A∩BA \cap B, răspunsul corect este B) {2,3}\{2, 3\}; pentru operația de reuniune A∪BA \cup B, răspunsul corect este A) {1,2,3,4}\{1, 2, 3, 4\}.

  • Scrierea prin enumerare a mulțimilor cu restricție pe mathbbN∗\\mathbb{N}^*:

    • Enunț: Mulțimea A={x∈N∗∣x≤2}A = \{x \in \mathbb{N}^* \mid x \le 2\} scrisă prin enumerare este:

    • A) {0,1,2}\{0, 1, 2\}

    • B) {1,2}\{1, 2\}

    • C) {0,1,2,3}\{0, 1, 2, 3\}

    • D) {2,1,0}\{2, 1, 0\}

    • Rezolvare: Deoarece domeniul de definiție este mathbbN∗\\mathbb{N}^*, numărul natural 00 este exclus din start. Numerele naturale nenule mai mici sau egale cu 22 sunt doar 11 și 22.     A={1,2}A = \{1, 2\}

    • Răspuns corect: B) {1,2}\{1, 2\}.

  • Identificarea egalității mulțimilor:

    • Enunț: Dintre mulțimile M={1,2}M = \{1, 2\}, N={2,1}N = \{2, 1\}, P={1,2,3}P = \{1, 2, 3\}, mulțimile egale sunt:

    • A) M=NM = N

    • B) M=PM = P

    • C) M=N=PM = N = P

    • D) Niciuna

    • Raționament: Două mulțimi sunt egale dacă și numai dacă au aceleași elemente, ordinea scrierii elementelor fiind complet indiferentă. Elementele mulțimii MM sunt 11 și 22, identice cu cele ale mulțimii NN. Mulțimea PP are în plus elementul 33, prin urmare P≠MP \ne M și P≠NP \ne N.

    • Răspuns corect: A) M=NM = N.

  • Condiția de submulțime (⊂\subset):

    • Enunț: Dacă A⊂BA \subset B și B={a,b,c}B = \{a, b, c\}, o variantă posibilă pentru AA este:

    • A) {a,b,c,d}\{a, b, c, d\}

    • B) {a,b}\{a, b\}

    • C) {d}\{d\}

    • D) {b,c,d}\{b, c, d\}

    • Justificare: Pentru ca relația A⊂BA \subset B să fie adevărată, este obligatoriu ca orice element din AA să se regăsească în BB.

    • Opțiunile A, C și D conțin elementul dd, însă d∉Bd \notin B, ceea ce le invalidează.

    • Opțiunea B conține doar elementele aa și bb, ambele aparținând mulțimii BB.

    • Răspuns corect: B) {a,b}\{a, b\}.

Verificarea valorii de adevăr și operații compuse cu mulțimi

  • Evaluarea valorii de adevăr a propozițiilor logico-matematice:

    • Propoziția a: {1}⊂{1,2}\{1\} \subset \{1, 2\}

    • Valoare de adevăr: Adevărat (A).

    • Justificare: Mulțimea din stânga este o submulțime formată dintr-un singur element (11), iar acest element aparține mulțimii din dreapta.

    • Propoziția b: {a,b}⊂{a,b,c}\{a, b\} \subset \{a, b, c\}

    • Valoare de adevăr: Adevărat (A).

    • Justificare: Toate elementele mulțimii din stânga (aa și bb) aparțin mulțimii din dreapta.

    • Propoziția c: Relația dintre elementul 33 și mulțimea {3,4,5}\{3, 4, 5\}

    • Dacă este formulată ca apartenență (3∈{3,4,5}3 \in \{3, 4, 5\}): Adevărat (A), deoarece numărul 33 se găsește efectiv în mulțime.

    • Dacă este formulată ca egalitate literală (3={3,4,5}3 = \{3, 4, 5\}): Fals (F), deoarece un număr individual nu poate fi egal cu o mulțime de numere.

    • Propoziția d: 2∉{3,4,5}2 \notin \{3, 4, 5\}

    • Valoare de adevăr: Adevărat (A).

    • Justificare: Numărul 22 nu este prezent printre elementele mulțimii {3,4,5}\{3, 4, 5\}.

  • Operații combinate pe mulțimile A={7,8,9}A = \{7, 8, 9\}, B={6,7,8}B = \{6, 7, 8\}, C={8,9,10}C = \{8, 9, 10\}:

    • a) Calculul intersecției A∩CA \cap C:

    • Se identifică elementele comune mulțimilor AA și CC:     A∩C={7,8,9}∩{8,9,10}={8,9}A \cap C = \{7, 8, 9\} \cap \{8, 9, 10\} = \{8, 9\}

    • b) Calculul reuniunii A∪CA \cup C:

    • Se reunesc toate elementele din ambele mulțimi, scrise fără repetiție:     A∪C={7,8,9}∪{8,9,10}={7,8,9,10}A \cup C = \{7, 8, 9\} \cup \{8, 9, 10\} = \{7, 8, 9, 10\}

    • c) Calculul diferenței B∖CB \setminus C:

    • Se elimină din mulțimea BB toate elementele care aparțin și mulțimii CC:     B∖C={6,7,8}∖{8,9,10}={6,7}B \setminus C = \{6, 7, 8\} \setminus \{8, 9, 10\} = \{6, 7\}

    • d) Calculul diferenței compuse A∖(B∪C)A \setminus (B \cup C):

    • Pasul 1: Se determină reuniunea parantezată:     B∪C={6,7,8}∪{8,9,10}={6,7,8,9,10}B \cup C = \{6, 7, 8\} \cup \{8, 9, 10\} = \{6, 7, 8, 9, 10\}

    • Pasul 2: Se efectuează scăderea mulțimilor:     A∖(B∪C)={7,8,9}∖{6,7,8,9,10}=∅A \setminus (B \cup C) = \{7, 8, 9\} \setminus \{6, 7, 8, 9, 10\} = \emptyset

    • Deoarece toate elementele lui AA (7,8,97, 8, 9) se regăsesc în B∪CB \cup C, rezultatul este mulțimea vidă.

    • e) Calculul diferenței reuniunii față de o intersecție (A∪C)∖(B∩C)(A \cup C) \setminus (B \cap C):

    • Pasul 1: Reuniunea determinată anterior este:     A∪C={7,8,9,10}A \cup C = \{7, 8, 9, 10\}

    • Pasul 2: Intersecția parantezată este:     B∩C={6,7,8}∩{8,9,10}={8}B \cap C = \{6, 7, 8\} \cap \{8, 9, 10\} = \{8\}

    • Pasul 3: Se scade intersecția din reuniune:     (A∪C)∖(B∩C)={7,8,9,10}∖{8}={7,9,10}(A \cup C) \setminus (B \cap C) = \{7, 8, 9, 10\} \setminus \{8\} = \{7, 9, 10\}

Exerciții de determinare analitică și proprietăți combinatorii


Fișă de probleme privind operațiile cu mulțimi, cardinalul și combinatorica
  • Enumerarea elementelor din proprietăți de divizibilitate și inegalități:

    • Mulțimea A={x∈N∣x divizor al lui 18}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x \text{ divizor al lui } 18\}:

    • Divizorii naturali ai numărului 1818 se găsesc prin descompunere în perechi de factori:     18=1×18=2×9=3×618 = 1 \times 18 = 2 \times 9 = 3 \times 6

    • Scrierea prin enumerare:     A=D18={1,2,3,6,9,18}A = D_{18} = \{1, 2, 3, 6, 9, 18\}

    • Mulțimea B={x∈N∣2x+1<11}B = \{x \in \mathbb{N} \mid 2x + 1 < 11\}:

    • Rezolvarea inecuației în mulțimea numerelor naturale:     2x+1<112x + 1 < 11     2x<11−12x < 11 - 1     2x<102x < 10     x<5x < 5

    • Deoarece x∈Nx \in \mathbb{N}, valorile acceptate sunt numerele de la 00 la 44:     B={0,1,2,3,4}B = \{0, 1, 2, 3, 4\}

  • Determinarea submulțimilor de cardinal fixat cu element obligatoriu:

    • Enunț: Fie A={0,1,2,3,4}A = \{0, 1, 2, 3, 4\}. Scrieți toate submulțimile mulțimii AA care au 22 elemente și îl conțin pe 00.

    • Structura teoretică: Orice astfel de submulțime are forma generală:     S={0,x},unde x∈A∖{0}S = \{0, x\}, \quad \text{unde } x \in A \setminus \{0\}

    • Mulțimea elementelor disponibile din care se poate alege xx este:     A∖{0}={1,2,3,4}A \setminus \{0\} = \{1, 2, 3, 4\}

    • Generarea explicită a submulțimilor:

    • Pentru x=1x = 1: {0,1}\{0, 1\}

    • Pentru x=2x = 2: {0,2}\{0, 2\}

    • Pentru x=3x = 3: {0,3}\{0, 3\}

    • Pentru x=4x = 4: {0,4}\{0, 4\}

    • Există exact 44 astfel de submulțimi distincte.

  • Reconstituirea mulțimilor din condiții simultane de reuniune, intersecție și diferență:

    • Condițiile impuse:

    • a) A∪B={1,2,3,4,5,6}A \cup B = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\}

    • b) A∩B={3,4}A \cap B = \{3, 4\}

    • c) A∖B={1,2}A \setminus B = \{1, 2\}

    • Procedeu de deducție matematică:

    • Proprietatea fundamentală de partiționare a mulțimii AA exprimă faptul că orice mulțime este reuniunea disjunctă dintre elementele sale exclusive și elementele sale comune cu o altă mulțime:     A=(A∖B)∪(A∩B)A = (A \setminus B) \cup (A \cap B)     A={1,2}∪{3,4}={1,2,3,4}A = \{1, 2\} \cup \{3, 4\} = \{1, 2, 3, 4\}

    • Similar, mulțimea BB conține toate elementele din reuniunea totală care nu sunt exclusiv în AA:     B=(A∪B)∖(A∖B)B = (A \cup B) \setminus (A \setminus B)     B={1,2,3,4,5,6}∖{1,2}={3,4,5,6}B = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\} \setminus \{1, 2\} = \{3, 4, 5, 6\}

    • Verificare completă:     A∪B={1,2,3,4}∪{3,4,5,6}={1,2,3,4,5,6}A \cup B = \{1, 2, 3, 4\} \cup \{3, 4, 5, 6\} = \{1, 2, 3, 4, 5, 6\}     A∩B={1,2,3,4}∩{3,4,5,6}={3,4}A \cap B = \{1, 2, 3, 4\} \cap \{3, 4, 5, 6\} = \{3, 4\}     A∖B={1,2,3,4}∖{3,4,5,6}={1,2}A \setminus B = \{1, 2, 3, 4\} \setminus \{3, 4, 5, 6\} = \{1, 2\}

  • Rezolvarea ecuației de egalitate a mulțimilor cu o necunoscută:

    • Enunț: Determinați x∈Nx \in \mathbb{N} din egalitatea: {1,2,3,2x+1}={1,2,3,5}\{1, 2, 3, 2x + 1\} = \{1, 2, 3, 5\}.

    • Raționament analitic: Elementele 11, 22 și 33 apar în ambele mulțimi. Mulțimea din dreapta are 44 elemente distincte, prin urmare cardinalul său este 44.

    • Pentru ca egalitatea să fie satisfăcută, elementul variabil 2x+12x + 1 trebuie să asigure prezența valorii lipsă, anume 55:     2x+1=52x + 1 = 5     2x=42x = 4     x=2x = 2

    • Dacă 2x+12x + 1 ar fi egal cu oricare dintre valorile deja existente (11, 22 sau 33), mulțimea din stânga ar conține un duplicat și ar avea un cardinal de doar 33, imposibil de egalat cu o mulțime de cardinal 44.

    • Soluția unică în mulțimea numerelor naturale este x=2x = 2.

  • Calculul cardinalului reuniunii și intersecției cu condiții de divizibilitate:

    • Enunț: Fie mulțimile:     A={x∈N∗∣x≤10 și x ⋮ 2}A = \{x \in \mathbb{N}^* \mid x \le 10 \text{ și } x \ \vdots \ 2\}     B={x∈N∣x≤10 și x ⋮ 3}B = \{x \in \mathbb{N} \mid x \le 10 \text{ și } x \ \vdots \ 3\}

    • Determinarea mulțimii AA:

    • Domeniul este N∗\mathbb{N}^* (exclude valoarea 00).

    • Elementele sunt multipli nenuli de 22 mai mici sau egali cu 1010:     A={2,4,6,8,10}A = \{2, 4, 6, 8, 10\}     card(A)=5\text{card}(A) = 5

    • Determinarea mulțimii BB:

    • Domeniul este N\mathbb{N} (include valoarea 00, deoarece 0=3×00 = 3 \times 0, deci 0 ⋮ 30 \ \vdots \ 3).

    • Elementele sunt multipli de 33 mai mici sau egali cu 1010:     B={0,3,6,9}B = \{0, 3, 6, 9\}     card(B)=4\text{card}(B) = 4

    • Determinarea reuniunii și a cardinalului său:     A∪B={0,2,3,4,6,8,9,10}A \cup B = \{0, 2, 3, 4, 6, 8, 9, 10\}     card(A∪B)=8\text{card}(A \cup B) = 8

    • Determinarea intersecției și a cardinalului său:     A∩B={6}A \cap B = \{6\}     card(A∩B)=1\text{card}(A \cap B) = 1

    • Verificare prin principiul includerii și excluderii:     card(A∪B)=card(A)+card(B)−card(A∩B)\text{card}(A \cup B) = \text{card}(A) + \text{card}(B) - \text{card}(A \cap B)     8=5+4−1=88 = 5 + 4 - 1 = 8

Probleme aplicative: Diagrame Euler-Venn, teoria numerelor și combinatorică

  • Modelarea unei probleme practice prin diagrama Euler-Venn:

    • Enunț: Într-o clasă cu 3030 elevi, 1818 învață engleză, 1515 învață franceză și 55 învață ambele limbi. Câți elevi nu învață nicio limbă?

    • Notarea mulțimilor:

    • Fie EE mulțimea elevilor care învață limba engleză: ∣E∣=18|E| = 18.

    • Fie FF mulțimea elevilor care învață limba franceză: ∣F∣=15|F| = 15.

    • Intersecția E∩FE \cap F reprezintă elevii care studiază ambele limbi: ∣E∩F∣=5|E \cap F| = 5.

    • Calculul regiunilor disjuncte ale diagramei Venn:

    • Elevi care învață exclusiv engleză:     ∣E∖F∣=∣E∣−∣E∩F∣=18−5=13|E \setminus F| = |E| - |E \cap F| = 18 - 5 = 13

    • Elevi care învață exclusiv franceză:     ∣F∖E∣=∣F∣−∣E∩F∣=15−5=10|F \setminus E| = |F| - |E \cap F| = 15 - 5 = 10

    • Elevi care învață ambele limbi:     ∣E∩F∣=5|E \cap F| = 5

    • Calculul numărului total de elevi care studiază cel puțin o limbă străină (E∪FE \cup F):     ∣E∪F∣=∣E∖F∣+∣F∖E∣+∣E∩F∣=13+10+5=28|E \cup F| = |E \setminus F| + |F \setminus E| + |E \cap F| = 13 + 10 + 5 = 28

    • Sau prin formula directă:     ∣E∪F∣=18+15−5=28|E \cup F| = 18 + 15 - 5 = 28

    • Deducerea numărului de elevi care nu învață nicio limbă străină:

    • Din numărul total de elevi din clasă se scade reuniunea celor două grupe:     30−∣E∪F∣=30−28=230 - |E \cup F| = 30 - 28 = 2

    • Răspuns final: Exact 22 elevi nu învață nicio limbă străină.

  • Verificarea disjuncției mulțimilor generate prin expresii aritmetice:

    • Enunț: Fie mulțimile:     A={x∈N∣x=2n+1,n∈N,n<5}A = \{x \in \mathbb{N} \mid x = 2n + 1, n \in \mathbb{N}, n < 5\}     B={x∈N∣x=3k,k∈N,k≤3}B = \{x \in \mathbb{N} \mid x = 3k, k \in \mathbb{N}, k \le 3\}     Stabiliți dacă A∩B=∅A \cap B = \emptyset.

    • Calculul elementelor mulțimii AA (n∈{0,1,2,3,4}n \in \{0, 1, 2, 3, 4\}):

    • Pentru n=0  ⟹  x=2(0)+1=1n = 0 \implies x = 2(0) + 1 = 1

    • Pentru n=1  ⟹  x=2(1)+1=3n = 1 \implies x = 2(1) + 1 = 3

    • Pentru n=2  ⟹  x=2(2)+1=5n = 2 \implies x = 2(2) + 1 = 5

    • Pentru n=3  ⟹  x=2(3)+1=7n = 3 \implies x = 2(3) + 1 = 7

    • Pentru n=4  ⟹  x=2(4)+1=9n = 4 \implies x = 2(4) + 1 = 9     A={1,3,5,7,9}A = \{1, 3, 5, 7, 9\}

    • Calculul elementelor mulțimii BB (k∈{0,1,2,3}k \in \{0, 1, 2, 3\}):

    • Pentru k=0  ⟹  x=3(0)=0k = 0 \implies x = 3(0) = 0

    • Pentru k=1  ⟹  x=3(1)=3k = 1 \implies x = 3(1) = 3

    • Pentru k=2  ⟹  x=3(2)=6k = 2 \implies x = 3(2) = 6

    • Pentru k=3  ⟹  x=3(3)=9k = 3 \implies x = 3(3) = 9     B={0,3,6,9}B = \{0, 3, 6, 9\}

    • Calculul intersecției:     A∩B={1,3,5,7,9}∩{0,3,6,9}={3,9}A \cap B = \{1, 3, 5, 7, 9\} \cap \{0, 3, 6, 9\} = \{3, 9\}

    • Concluzie: Deoarece A∩BA \cap B conține două elemente comune, rezultă că A∩B≠∅A \cap B \ne \emptyset (mulțimile nu sunt disjuncte).

  • Rezolvarea inegalităților duble și determinarea intersecției dintre divizori și multipli:

    • a) Cardinalul mulțimii A={n∈N∣5<2n−1<100}A = \{n \in \mathbb{N} \mid 5 < 2n - 1 < 100\}:

    • Rezolvarea pas cu pas a dublei inegalități:     5<2n−1<1005 < 2n - 1 < 100

    • Se adună 11 în toți termenii inegalității:     6<2n<1016 < 2n < 101

    • Se împarte întregul lanț la 22:     3<n<50.53 < n < 50.5

    • Deoarece nn este număr natural (n∈Nn \in \mathbb{N}), mulțimea valorilor posibile începe la numărul natural imediat superior lui 33 și se termină la numărul natural imediat inferior lui 50.550.5:     n∈{4,5,6,…,50}n \in \{4, 5, 6, \dots, 50\}

    • Calculul numărului de termeni consecuțivi (cardinalul mulțimii):     card(A)=50−4+1=47\text{card}(A) = 50 - 4 + 1 = 47

    • b) Determinarea mulțimii A=D12∩M4A = D_{12} \cap M_4:

    • D12D_{12} reprezintă mulțimea divizorilor naturali ai lui 1212:     D12={1,2,3,4,6,12}D_{12} = \{1, 2, 3, 4, 6, 12\}

    • M4M_4 reprezintă mulțimea multiplilor naturali ai numărului 44:     M4={0,4,8,12,16,20,… }M_4 = \{0, 4, 8, 12, 16, 20, \dots\}

    • Intersecția selectează numerele care sunt simultan divizori ai lui 1212 și multipli de 44:     A=D12∩M4={4,12}A = D_{12} \cap M_4 = \{4, 12\}

  • Numărarea numerelor pare cu cifre din mulțimi specificate:

    • Enunț: Se dau mulțimile A={0,2,3}A = \{0, 2, 3\} și B={x∣x este cifra˘ ıˆn baza 10}B = \{x \mid x \text{ este cifră în baza 10}\}. Câte elemente pare are mulțimea C={y∣y=ab‾, unde a∈A și b∈B}C = \{y \mid y = \overline{ab}, \text{ unde } a \in A \text{ și } b \in B\}?

    • Analiza condițiilor de formare a numerelor zecimale de forma ab‾\overline{ab}:

    • Cifra zecilor aa trebuie să fie strict diferită de zero (a≠0a \ne 0) pentru ca numărul să aibă două cifre. Cum a∈Aa \in A, rezultă că valorile admise pentru aa sunt:     a∈{2,3}a \in \{2, 3\}     Aceasta oferă exact 22 posibilități pentru prima cifră.

    • Mulțimea tuturor cifrelor în baza 1010 este:     B={0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}B = \{0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9\}

    • Numărul format ab‾\overline{ab} este par dacă și numai dacă cifra unităților bb este o cifră pară. Dintre cifrele din baza 1010, cele pare sunt:     b∈{0,2,4,6,8}b \in \{0, 2, 4, 6, 8\}     Aceasta oferă exact 55 posibilități pentru a doua cifră.

    • Aplicarea principiului multiplicativ (regula produsului):     Numa˘r de elemente pare=2×5=10\text{Număr de elemente pare} = 2 \times 5 = 10

    • Enumerarea explicită a elementelor pare ale mulțimii CC:

    • Pentru a=2a = 2: 20,22,24,26,2820, 22, 24, 26, 28

    • Pentru a=3a = 3: 30,32,34,36,3830, 32, 34, 36, 38

    • Toate cele 1010 valori sunt numere naturale distincte.

    • Răspuns: Mulțimea CC are exact 1010 elemente pare.

  • Calculul numărului de submulțimi condiționate prin combinatorică:

    • Enunț: Se dă mulțimea M={1,2,3,…,20}M = \{1, 2, 3, \dots, 20\}. Câte submulțimi cu 33 elemente se pot forma care conțin elementul 11, dar nu conțin elementul 2020? Justificați răspunsul dat.

    • Justificare pas cu pas:

    • Se caută submulțimi de forma S={1,x,y}⊂MS = \{1, x, y\} \subset M, unde elementele xx și yy sunt distincte între ele și diferite de elementul deja fixat 11.

    • Condiția suplimentară impune ca 20∉S20 \notin S, ceea ce înseamnă că niciunul dintre elementele xx sau yy nu poate fi egal cu 2020.

    • Prin urmare, cele două elemente nefixate xx și yy trebuie alese exclusiv din mulțimea elementelor rămase, notată M′M':     M′=M∖{1,20}={2,3,4,…,19}M' = M \setminus \{1, 20\} = \{2, 3, 4, \dots, 19\}

    • Calculul cardinalului mulțimii M′M':     card(M′)=20−2=18\text{card}(M') = 20 - 2 = 18

    • Numărul submulțimilor formate din 22 elemente alese dintr-un total de 1818 elemente este determinat de formula numărului de combinări de 1818 luate câte 22:     (182)=18×172=9×17=153\binom{18}{2} = \frac{18 \times 17}{2} = 9 \times 17 = 153

    • Răspuns final: Se pot forma exact 153153 de submulțimi cu 33 elemente care îndeplinesc condițiile menționate.