DEZVO ADOLESCENT

Adolescenta 11-19 ani
-debut:modificari biologice,maturizare fizica si reproductiva,dirijata de hormoni

-finalizare:in mom in care individul isi poate asuma responsabilitatile pe care le implica viata de adult(capacitatea de munca,de a deveni parinte(biologic),de a fi independent)

-adolescenta in societati contemporane:roluri de adult multiple,inclusiv cariera,la 10 ani dupa pubertate si adolescenta expandata poate dura pana la 25 de ani(adult emergent)

-o perioada de maxim potential de dezvoltare dar si multe riscuri insa si o noua perioada de plasticitate inclusiv cerebrala

mituri despre adolescenta:
-marcata de discontinuitate in dezvoltare
-e o subcultura aparte/membrii unei altei specii
-o perioada de criza universala totala si inevitabila
dar in realitate
-este o perioada mult mai pasnica si mai stabila
-emotiile similare cu cele ale adultilor-doar mai intense si mai fluctuante pe termen scurt

adrenarha=cresterea hormonilor androgeni adrenali ce duc la dezv caracterelor sexuale secundare(par pubian,modificari glande sudoripare),modificarea parfumului=inceperea maturizarii sexuale

gonadarha=estrogen testosteron

fete maturizate precoce- riscuri=tinte ale bullying-ului

debutare mai tarzie sau mai devreme a pubertatii fata de majoritate ->abilitati cognitive,emotionale,sociale reduse ->mai constienti de propriile modificari si de lipsa sincronizarii cu ceilalti,mai ales pt cei ce se maturizeaza devreme,riscul absentei unui referent social

dezv creierului in adolescenta
-perioada dezvoltare si maturizare continua a creierului
-perioada de vulnerabilitate si rezilienta cu sensibilitate crescuta,restructurari cerebrale dependete de experienta
-modificari structurale creier adolescenta=mielinizare crescuta(viteza de procesare mai multa),modificare densitate sinaptica,conectivitate functionala cerebrala

Dezv cognitiva adolescenta:
Cold cognition(un proces executiv intr-o situatie neutra +procese cognitive complexe,is mature la 14-15 dar rafinare la 15-20) vs hot cognition(implicii emotii,se dezv mai tarziu decat aia la rece)
-Performanta similara la adolescenti cu adulti dar diferentele de activare cerebrala sugereaza imaturitatea,e mai difuza
-Comparativ cu adulții, adolescenții tolerează mai bine riscul ambiguu,Aversivitatea redusă față de riscul ambiguu se asociază cu comportamentul de asumare a riscurilor în viața reală
-Asumarea riscurilor, căutare de senzaţii,influenţa celorlalţi – scad spre 20 de ani.
-Controlul impulsurilor, orientarea către viitor și rezistența la influența prietenilor se îmbunătățesc spre 20 de ani.
-Adolescenții cu o sensibilitate ridicată la recompensele sociale mai susceptibili în a se angaja în comportament sexual de risc

cum afecteaza pubertatea adolescentii:
-direct(hormoni prin care se exprima la nivel sexual baietii si fetele)
-indirect(subiectiv-perceptia proprie si reactia celorlalti la schimbarile mele)

pubertatea si dispozitia=hormonii ii fac mai responsivi asadar par mai instabili,dar se aplica mai mult la inceputul pubertatii datorita fluctuatiilor hormonale

impactul asupra dispozitiei in fct de gen=da,datorita hormonilor diferiti
-baieti:agresivitate,instabilitate si impulsivitate
-femei:dispozitie/simptomatologie depresiva totusi fluctuatiile rapide afecteaza dispozitia mai mult decat cresterea in sine
-de asemenea mediul e imp

pubertate si relatia cu familia
mai degrabă cresc în frecvență interacțiunile negative (ex.,conflict, accese de furie) și scad interacțiunile pozitive,dar într-un grad mai mic

pubertate si relatia cu covarstnicii(context social)=Pubertatea are un impact asupra relațiilor romantice – indivizii care sunt mai maturi din punct de vedere fizic este mai probabil să fie impliciați în relații romantice; DAR, trebuie să ținem seamă și de normele sociale.

pubertate si sexualitate
-se modifica semnificatia comp sexual=indivizii devin capabili sa se reproduca
-odata cu pubertatea la adolescenti apare introspectia legata de comp sexual=devine deliberat,iar semnificatia se schimba
-testosteroul crescut=interes/arousal sexual crescut la ambele sexe
-estrogen infl doar la fete

Riscul presupune:incertitudine si probabilitatea apariției unei consecințe negative

De ce isi asuma adolescentii mai multe riscuri?
Nivel cogn=Lipsa exp/gandire intuitiva si prioritatile(recomp mai imp decat riscul)
Nivel emotional si contextual=daca is activati emotional calitatea deciziilor scade altfel is acurati ca adultii,also daca is cu covarstnici le creste sensibilitatea la recompensa

Riscuri pozitive=Multe comportamente riscante au potențialul de a produce consecințe pozitive și sunt acceptabile din punct de vedere social și susțin dezvoltarea adolescentului.

Criterii riscuri
1. Potențialele beneficii; determinăm că un risc e pozitiv sau negativ înfuncție de beneficiul pe care îl aduce acestuia.Este constructiv să ne asumăm provocări, pentru că acestea facilitează creșterea.
2. Potențialele costuri; determinăm că un risc e pozitiv sau negativ, raportându-ne la consecințele sale asupra:stării de bine,stării de sănătate și siguranței.
3. Acceptarea socială; stabilim că un risc e pozitiv sau negativ în funcție de legalitatea actului și de gradul de acceptare socială(al adultilor)

Promovarea asumarii de riscuri pozitive=studiile zic ca cine isi asuma riscuri poz isi asuma si neg,insa putem structura contextu pentru a face mai probabila angajarea in activ poz
*adolescenții care își asumă riscuri pozitive sunt mai rezilienți la presiunea din partea covârstnicilor deoarece au un angajament mai puternic față de anumite opțiuni identitare, valori sau obiective personale

mecanisme riscuri
pozitive:sensibilitatea la pedeapsa/consecinte neg
negative:impulsivitatea
ambele:cautarea de senzatii si sensibilitatea la recomp

consum de substante teorii:
1) Hipersensibilitatea la recompensă -exista un sistem de recompensă hipersensibil; astfel că, persoanele mai sensibile la recompense observă mai ușor potențialii indici de recompensă și se angajează în comportamente de urmărie a scopurilor.

2) Hiposensibilitatea la recompensă - persoanele cu un sistem mai puțin sensibil la recompensă au nevoie de o stimulare mai crescută pentru a simți un efect.Astfel, acestea ar putea urmări consumul de substanțe deoarece efectele acestora sunt mult mai puternice, iar efectul asupra organismului ar fi garantat.

Modelul alostatic al adicției (Koob & LeMoal, 2001)sugerează că după faza de experimentare cu substanțe și trecerea la consumul repetat, în creierul consumatorului au loc câteva schimbări ne natură neurochimică. Astfel, sistemul cerebral de recompensă se DESENSIBILIZEAZĂ la efectele recompenselor naturale (ex. Interacțiuni sociale,recompense financiare, activități plăcute etc.), devenind (hiper)sensibil doar la efectele mult mai puternice ale substanțelor, iar indicii asociați cu consumul câștigând importanță majoră.

O altă teorie - Tranziția spre Obicei (Everitt &Robbins, 2005), sugerează că apare și o schimbare la nivel comportamental, susținut ă de schimbări cerebrale. Astfel, comportamentul de consum care înainte era deliberat, coordonat de sisteme bazate pe control voluntar, devine compulsiv acum, coordonat de sisteme responsabile de habituare.

factori impl in consum=cognitivi,afectivi,de personalitate,familia,comunitatea,disponibilitatea si accesibilitatea substantei

Două perspective asupra autonomiei în adolescență:
1. Autonomie ca independență=Măsura în care adolescentul se comportă, decide și gândește fără să se bazeze pe ceilalți, în special pe părinți
2. Autonomie ca auto-direcționare=măsura în care comportamentele pe care le manifest sunt ghidate de valorile, preferințele sau interesele pe care le am
Una are focus pe valori,alta are focus interindividual

Obiectivul nu este să rupem legăturile cu părinții ci să devenim independenți și, în același timp, să menținem o relație pozitivă cu părinții. În sprijinul acestei afirmații vin și rezultate care arată că acei adolescenți care manifestă asertivitate și independență în interacțiunea cu familia dar, în același timp, mențin o conexiune pozitivă cu părinții au o stimă de sine mai crescută, competențe sociale mai crescute și relații romantice mai adaptative

Exista si Indepedența disfuncțională dar si Dependența disfuncțională.

s