8-România și concertul european: de la criza orientală la marile alianțe ale secolului al XX lea

Concertul european a fost un sistem specific relațiilor internaționale, începând cu secolul al XIX-lea, promotor al principiului echilibrului puterilor pe continent. Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia/Germania, Franța au alcătuit concertul european.

Războiul de independență(ruso-turc) 1877-1878

Context istoric

• în perioada 1875-1878, s-a manifestat un nou episod al crizei orientale

• independența era obiectivul acceptat de toate forțele politice românești

• liberalii apreciau că trebuie folosite orice metode, inclusiv calea războiului alături de Rusia

• în anul 1876, puterea a fost preluată de guvernul liberal condus de Ion C. Brătianu, ministrul de externe fiind Mihail Kogălniceanu

Preliminările războiului

• în ziua de 4/16 aprilie 1877, la București a fost semnată Convenția româno-rusă

  • documentul a fost semnat din partea României de Mihail Kogălniceanu

  • (prevederi) România asigura libera trecere a armatelor ruse pe teritoriul ei

  • Rusia s-a angajat să respecte integritatea teritorială și drepturile politice ale României

  • era stabilit în detaliu traseul pe care armata țaristă trebuia să-l parcurgă pe teritoriul României, acesta ocolea Bucureștiul

  • Cheltuielile de transport erau suportate de Rusia

  • (consecință) între România și I. Otoman a fost instaurată starea de război

Proclamarea independenței

• în ziua de 9/21 mai 1877, în discursul ținut în Adunarea Deputaților, M. Kogălniceanu, ministrul de externe, a declarat ruperea legăturilor cu I. Otoman și a fost votată independența statului român

• pe 10/22 mai 1877, Senatul a adoptat o declarație similară

Participarea României la războiul de independență

• ofensiva rusă a fost stopată la Plevna

• pe acest fond, în ziua de 19/31 iulie 1877, marele duce Nicolae a trimis o telegramă principelui Carol, solicitând intervenția forțelor militare române

• armatele româno-ruse au fost plasate sub comanda domnitorului Carol I, fără a fi încheiată o înțelegere scrisă între cele două state

• asaltul asupra Plevnei, desfășurat pe 30 august/11 sept. 1877, a eșuat

• totuși, reduta Grivița I a fost cucerită de armata română

• în acest context, s-a decis schimbarea tacticii prin instaurarea asediului

• pe 28 noiembrie/10 dec. 1877, după un asediu prelungit, generalul Osman Pașa a capitulat

• armata română a obținut succese militare în luptele de la Rahova, Smârdan, Vidin

Tratatul de pace de la Berlin (1/13 iulie 1878)

• a fost semnat de MArile Puteri europene participante la Congresul de pace de la Berlin (iunie-iulie 1878)

• art. 43-46 conțineau prevederi referitoare la România

• Marile Puteri au recunoscut condiționat independența României

• statul român a acceptat schimbul teritorial propus de Rusia, România a cedat S Basarabiei și a primit Dobrogea, Delta Dunării, Insula Șerpilor

• statul român a acceptat modificarea articolului 7 al Constituției din 1866, dreptul de cetățenie fiind acordat solicitanților indiferent de religie

• România a îndeplinit condițiile impuse de Marile Puteri

• prin urmare, în perioada 1878-1880 independența a fost recunoscută pe plan internațional

• (consecințe) pe 14/26 martie 1881 România a fost proclamată regat

• ulterior, pe 10/22 mai 1881, Carol I a fost încoronat rege

Aderarea României la Tripla Alianță

• România a aderat la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria,Italia) în ziua de 18/30 oct. 1883, prin semnarea unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria

• aderarea Ro. la acestă alianță s-a realizat în contextul deteriorării relației cu Rusia

• alianța a avut un caracter defensiv și secret

România și războaiele balcanice(1912-1913)

• războaiele balcanice reprezintă un nou episod al crizei orientale

• România și-a păstrat neutralitatea față de primul război balcanic

• statul român a intervenit în al doilea război balcanic desfășurat în perioada iunie-iulie 1913

• armata română s-a deplasat la sudul Dunării fără a se ajunge la o confruntare militară directă

• prin semnarea tratatului de pace de la București 28 iulie/10 august 1913, România a obținut Cadrilaterul

• (consecințe) România s-a manifestat ca o putere regională

• statul român s-a distanțat de Tripla Alianță și s-a orientat spre Antantă

România și Primul Război Mondial

• România a avut un obiectiv clar-desăvârșirea unității statale

Neutralitatea (1914-1916)

• pe 21 iulie/3 august 1914, Consiliul de Coroană de la Sinaia convocat de regele Carol I, a hotărât neutralitatea cu expectativă armată a României

• această opțiune a fost susținută de guvernul Ion I.C. Brătianu

• în ziua de 4/17 august,guvernul Ion I.C. Brătianu a semnat la București o convenție politică și una militară cu reprezentanții Marii Britanii, Franței, Rusiei și Italiei

• aceste acte au marcat aderarea României la Antantă

• convenția politică:

  • Antanta a recunoscut drepturile legislative ale României asupra Transilvaniei, Banatului și Bucovinei

  • la viitoarea conferință de pace,România era acceptată ca partener egal

  • Antanta a garantat integritatea teritorială a României

  • România s-a angajat să declare război Austro-Ungariei

• ulterior, Consiliul de Coroană de la Cotroceni prezidat de regele Ferdinand I, a decis intrarea în război a României de partea Antantei

Beligeranța (1916-1918)

• în iulie-august 1917, România a obținut importantele victorii de la Mărăști(acțiune ofensivă), Mărășești și Oituz (acțiuni defensive)

• cel mai important succes militar a fost obținut în lupta de la Mărășești

• această acțiune militară s-a desfășurat pe o lungime a frontului de 35 km, adversarii fiind armata I română ajutată de armata IV rusă împotriva armatei IX germane

• apogeul luptelor de la Mărăști a avut loc în ziua de 6/19 august 1917

• prin victoria de la Mărăști, România a supraviețuit ca stat, iar ofensiva Puterilor Centrale spre Rusia a fost stopată

• pe 24 aprilie/7 mai 1818, România a semnat cu Puterile Centrale tratatul de pace de la Buftea-București

• Prevederi:

  • cea mai mare parte a Dobrogei,inclusiv Cadrilaterul a fost ocupată de Bulgaria

  • Austro-Ungaria și-a extins teritoriul de-a lungul crestelor Carpaților

  • Germania și-a impus controlul asupra comerțului cu cereale și a producției de petrol a României pentru 90 de ani

  • armata română a fost demobilizată

Acțiune din perioada interbelică

• România și conferința de pace de la Paris (1919-1920)

• România a participat la Conferința de pace în calitate de țară învingătoare

• scopul esențial al delegației române l-a reprezentat recunoașterea pe plan internațional a României Mari/Marii Uniri

Tratatele de pace

• Tratatul de pace de la Saint-Germain (1919)

  • a fost încheiat între statele învingătoare și Austria

  • era recunoscută unirea Bucovinei cu România

• Trataul de pace de la Neuilly (27 nov. 1919)

  • a fost încheiat cu Bulgaria

  • era recunoscută apartenența Cadrilaterului la România

• Tratatul de pace de la Trianon (4 iunie 1920)

  • semnat de statele învingătoare și de Ungaria

  • era recunoscută unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului cu România

• Tratatul de la Paris (28 oct. 1920)

  • Marea Britanie,Franța,Italia și Japonia au recunoscut unirea Basarabiei cu România

Politica externă a României în perioada interbelică (1918-1939)

Obiectivele politicii externe românești

• menținerea păcii și a securității

• apărarea integrității teritoriale și a suveranității naționale

• colaborarea cu toate statele

Acțiuni diplomatice

• orientarea spre Franța și M. Britanie a fost coordonata esențială a politicii externe românești

• România a desfășurat o activitate diplomatică intensă,bazată pe:

• a)acorduri bilaterale:

• Convenția de alianță cu Polonia (3 martie 1921)

  • aceste state (Ro.+Polonia) s-au angajat să se ajute reciproc în cazul unui atac neprovocat la granița estică

• b)alianțe regionale:

• Mica Înțelegere/Mica Antantă

  • s-a constituit în perioada 1920-1921, fiind alcătuită din România, Cehoslovacia și Iugoslavia

  • alianța a urmărit menținerea păcii în zona central-europeană și Dunăreană

  • asigurarea securității statelor membre și contracararea tendințelor revizioniste ale Ungariei

• Înțelegerea Balcanică

  • s-a constituit în 1934, fiind alcătuită din România, Iugoslavia,Grecia,Turcia

  • alianța urmărea menținerea păcii în Peninsula Balcanică,respingerea revizionismului bulgar

• c)participarea la Societatea Națiunilor/Liga Națiunilor

  • în 1919, România a aderat la Societatea Națiunilor, în calitate de membru fondator

  • în 1930-1931, Nicoale Titulescu a fost ales președintele Adunării Generale a Societății Națiunilor

  • diplomatul român a fost un important susținător al politicii securității colective

România și Al Doilea Război Mondial

• pe 6 sept. 1939, Ro. și-a declarat neutralitatea

• în zilele de 26 și 28 iunie 1940, URSS a adresat 2 note ultimative Ro. solicitând cedarea Basarabiei și a Bucovinei de N

• Consiliul de Coroană de la București convocat de regele Carol al II lea a decis cedarea acestor teritorii fără a opune rezistență armatei

• începând cu 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a anexat Bucovina de N și Ținutul Herța+BBasarabia

• pe 30 aug. 1940, Germania și Italia au impus României Dictatul de la Viena

• în acest context, Ro. a cedat Ungariei Nordul Transilvaniei

• prin semnarea tratatului de la Craiova (7 sept. 1940) Ro. a cedat Bulgariei Cadrilaterul

• pe 23 noiembrie 1940, Ro. a aderat la Pactul Tripartid(Germania,Italia,Japonia)

• în perioada 22 iunie 1941-23 august 1944,Ro a participat alături de Germania la războiul împotriva Uniunii Sovietice

• în perioada 23 august 1944-12 mai 1945, Ro. a participat la război de partea Coaliției Națiunilor Unite