Filozofie

Filosofia- etimologica - iubire de intelepciune

  1. Pitagora- primul ce s-a numit filosof

  2. Aristotel: filosofia= “stiinta a stiintelor si arta a artelor”

  • Domeniile traditionale ale filosofiei:

    • initial filosofia=metafizica

    • odata cu Socrates “a adus filosofia din cer pe pamant”; cunoasterea Universului trebuie sa porneasca de la Cunoasterea Sinelui “cunoaste-te pe tine insuti”- punct de plecare in demersul filosofic

    • ontologia= teoria existentei

    • antropologia= teoria umanului ( antropos=om )

    • gnoseologia= teoria cunoasterii comune

    • epistemologia= teoria cunoasterii stiintifice

    • axiologia= teorie a valorilor

    • etica= teoria datoriei (morala)

    • estetica= teoria frumosului

  • Omul si problematica naturii umane:

- problematica omului- problematica cardinala in filosofie:

  1. probleme filosofice: libertate, dreptate, drepturile omului ( acetse probleme au stransa legautra cu problematica umanului

  2. Socrate (filosof din Grecia Antica) “cunoaste-te pe tine insuti”- punct de pornire in incercarea de a cunoaste universul

    • exista ceva specific speciei umane?

    a) Da- omul are ceva specific

    b) Nu- omul nu are ceva specific

    c) este necesar ca omul sa aiba gene umane (ereditate), dar nu este suficient, trebuie un anumit comportament ce-l include pe individ conditiei umane

a) Teorii ce sustin ca omul are o natura specifica:

  1. Platon (filosof din Grecia Antica) in lucrarea sa “Alcibiade”:

    -Sufletul- specificul speciei umane: “psuhe”, parte noncorporala a omului, are 3 componente": parte rationala, parte pasionala, parte apetenta (raspunzatoare de simturi,voluptati)

  2. Augustin in lucrarea “Confesiuni” Omul interior (suflet) si exterior (corp)

    - exista 3 lucruri distincte in om, foarte strand legate

    • existenta: sunt ceea ce ce stiu si vreau

    • cunoasterea: stiu ca sunt si vreau

    • vointa: vreau sa fiu si sa cunosc

  3. René Descartes (filosof francez; perioada moderna) in lucrarea “Discurs asupra metodei”: om- substanta duala (corp (res extensa) si suflet (res cogitans)):

    • pentru a cunoaste Universul trebuie sa porneasc de la idei clare si distincte

    • foloseste metoda indoielii (carteziana): ma indoiesc de tot ceea ce exista: simturi (ma inseala, iluzii optice), vise( in somn- imagini fara legatura cu realitatea), rezultatul muncii geometriilor (observam ca ei ajung la eroare)

    • ma indoiesc (idee clara si distincta): Dubito, ergo cogito, cogito ergo sum, sum ergo Deus est ( Ma indoiesc, deci gandesc, gandesc deci exist, sunt asadar Dumnezeu exista.

  4. Blaise Pascal (filosof francez, perioada moderna) in lucrarea “Cugetari. Maretia omului”: Omul trestie (vulnerabilitate) cugetatoare (constientizarea propriei pozitii in univers)

    • nu e necesar ca intregul Univers sa se coalizeze pentru a-l nimici, e suficient un abur, o picatura de apa ( acest avantaj pe care Universul il are asupra omului, Universul nu-l dtie, omul da ( maretia omului- constientizarea propriei vulnerabilitati)

    • maretie de mare senior, rege deposedat; Ce himera mai este si omul?- de se inalta eu il cobor, se coboara eu il inalt ( pana isi da seama ca este un monstru de neinteles- ingramadire de contradictii- judecator al tuturor lucrurilor, un imbecil vireme de pamant)

    • civilizatia= cultura materiala, cultura= cultura spirituala ( sunt invers proportionale )

    • Maretia omului consta in cugetare- sa ne silim sa cugetam frumos!

b) Teorii care sustin ca Omul nu are ceva specific:

  1. Giovani Pico della Miraudola- 900 de teze despre demnitate, prezinta alegoric teza: Dumnezeu- Supremul Arhitect- dupa ce a creat lumea dorea sa existe cineva care sa-i admire frumusetea, sa-icerceteze intelesul, sa cunoasca- s-a gandit sa creeze omul pe care l-a pus in mijlocul universului

  2. Jean-Paul Sarte (filosof francez, existentialist, ateu sec XX) in lucrarea “Existentialismul e un umanism” daca Dumnezeu nu exista, atunci exista cel putin o fiinta a carei existenta precede esenta- aceasta fiinta e omul

    • Omul se iveste in lume, apoi ca urmare a succesimii de alegeri, isi constituie esenta

    • nu e determinism (omul e liber, este libertatea, condamnat la libertate - obligat sa aleaga )

    • omul este singur, fara scuze (responsabil absolut)

c) omul trebuie sa aiba un comportament ce-l incadreaza conditiei umane:

  1. Henri Bergson (filosof francez, secolul XX, initiatorul intuitionismului) in lucrarea “Evolutia creatoare” - vorbeste despre omul= Homo faber (specificul naturii umane)- fiinta care creeaza unelte (fauritor de civilizatii), de creatie- stilistic, istoric- invariabila

    Argumentare:

    • datam aparitia omului pe pamant in functie de crearea uneltelor

    • nu inteligenta ne distinge de animale, deoarece exista animale care recunosc unelete, folosesc unelte; unde exista inferenta, exista inteligenta, insa doar omul faureste unelte

    • inventia tehnica a avut cel mai mare impact asupra omenirii- inventarea masinii cu aburi

  2. Lucian Blaga (filosof roman, secolul XX) in lucrarea “Geneza metaforei si sensul culturii): Omul are o existenta intru mister si pentru revelare fata de animal care are existenta intru imediat si securitate:

    • animalul cunoaste in felul sau functional lumea concreta, capabil de categorii cognitive functionale

    • omul are un destin creator de cultura, capabil de categorii cognitive si abisale) de creatie stilistic si istoric (invariabil)

    • a considera ca omul e doar cea mai inteligenta fiinta din natura, capabil de a crea unelte echivalent cu faptul ca o statuie e un simplu bloc de piatra cizelata

  • Omul si societatea

E omul sociabil prin natura sa? Sau a dobandit-o?

Omul e sociabil prin natura sa:

  1. Aristotel (filosof din Grecia Antica) in lucrarea “Politica”: Omul=zoon politicon (fiinta sociabila):

    • Argumente: natura nu creeaza nimic fara scop, doar omul are grai articulat, moralitate (bine-rau), simtirea binelui si raului

    • Omul dotat cu ratiune+vointa de la nastere (fara virtutea dreptatii devine cea mai cumplita fiara, iar in prezenta virtutii dreptatii devine cea mai nobila fiinta)

    • Individul e starns legat de societate la fel cum membrele sunt legate de corp; membrele nu sunt nimic fara corp

  2. Jean-Jacques Rousseau (filosof francez, iluminist) in lucrarea “Discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni” omul a dobandit sociabilitatea:

    • a parcurs 2 stadii: natural (liber, fericit, fara alte griji decat a zilei de azi, dotat cu 2 calitati- dragoste de sine, instinct de conservare, mila fata de boala, suferinta si moarte, fata de sine si altii) si social (semneaza un pact cu semenii sai renunta la o parte din libertatea sa pentru a-si pune la adapost viata si bunurile, contract social care sta la baza aparitiei societatilor moderne)

  3. Alteritate si identitate:

  1. Ce numim alteritate? Totalitatea caracteristicilor celuilalt (lumea obiectiva in ceea ce priveste fiinta umana )

  2. Cum intelegem alteritatea? Prin comunicare:

    • Emanuel Levinas (filososf francez, nascut in Lituania, de origine evreiasca) in lucrarea “Intre noi. Incercare de a-l iubi” pentru a-l intelege pe celalat e necesara vorbirea

    • comunicare: verbala (orala, necesara), non-verbala (prin miscari, gesturi, semne, postura,mers,fizionomie,mimica) si paraverbala (prin lexic,ritm,ton)

    • fata e identitatea insasi a unei persoane: “stai in fata mea”- nu inseamna nici prietenie, nici ostilitate, inseamna afirmarea unei identitati

  3. Ce numim identitate? ansamblul, totalitatea caracteristicilor, trasaturilor ce ma caracterizeaza si ma disting de toti ceilalti

  4. Cum intelegem identitatea?

    • 2 criterii: al continuitatii psihologice (memorie, constiinta- creeaza liantul intre trecut, prezent si viitor); al continuitatii fizice, corporale (acelasi corps inseamna aceeasi identitate, corpul este un continum spatio-temporal, ceea ce se intampla corpului azi are efect maine)

  • Sensul vietii

- Sensul vietii- scopul existentei umane=fericirea; problematica fundamentala a antropologiei

  1. Albert Canus (filosof francez, nascut in Anglia, esxistentialist secolul XX) in lucrarea “Mitul lui Sisif prezinta fericirea si absurdul ca fiind 2 copii ai aceluias parinte. Sisif pedepsit de zeu sa urce un bolovan in varful unui munte zilnic (sa urce= munca monotona, dificila, zadarnica)

    • nu exista pedeapsa mai crancena decat sa desfasori o munca despre care stii ca e zadarnica (muncitorul nu are un destin tragic daca nu e constient de zadarnicia muncii sale), deci Sisif are un destin tragic, dar trebuie totusi sa il consideram fericit, deoarece este stapanul zilelor sale

  2. Sigmund Freud (medic neurolog vienez, initiatorul psihanalizei) in lucrarea “Angoasa si civilizatie” fericirea este un ideal irealizabil:

    • Fericirea are scop: pozitiv- prezenta placerii, acumularea starilor placute si negativ- inlaturarea suferintelor

    • omul tinde sa ajunga si sa ramana fericit

    • se pare ca nu a stat in planul Creatiunii ca omul sa fie fericit: mereu apar stari neplacute pe care omul sa le inlature- scopul negativ il devanseaza pe cel pozitiv- omul este fericit cand inlatura suferinta

    • fericirea ideal irealizabil, trebuie sa nu ne oprim niciodata din a tinde spre acest ideal

    • nu exista o cale universala, fiecare trebuie sa isi caute propria cale

  3. Emil Cioran (filosof roman, secolul XX) in lucrarea “Revelatiile durerii. Eseuri” fericirea este intalnita doar in stari de naivitate, viata este suferinta (arta a concesivitatii- a invata sa suferi= a invata sa ierti)

    • nu se poate suferi pentru altul (se insala Mantuitorul) creznad ca noi suntem azi mai fericiti, fiinda El s-a sacrificat pentru noi