Secolul XX între democrație și totalitarism

Contextul Istoric al Secolului $XX$: Între Democrație și Totalitarism

• Secolul $XX$ este caracterizat de o confruntare continuă între regimurile democratice și cele totalitare.
  • După Primul Război Mondial (anul $1918$), s-a înregistrat o dezvoltare a regimurilor democratice în Europa, dar simultan, regimurile totalitare au început să câștige teren semnificativ:
    • Regimul comunist în Rusia.
    • Regimul fascist în Italia.
    • Regimul nazist în Germania.
  • Acțiunile regimului nazist au condus la declanșarea Celui de-Al Doilea Război Mondial ($1939-1945$).
  • La finalul conflagrației mondiale ($1945$), regimurile nazist și fascist au dispărut, singurul regim totalitar rămas activ pe continent fiind cel comunist din Rusia.
  • Perioada postbelică a fost marcată de o scindare a Europei:
    • Europa de Vest a cunoscut o consolidare a democrației.
    • Europa de Est (inclusiv România) a experimentat răspândirea regimului comunist sub influență sovietică.
  • Regimurile comuniste din Europa de Est au dispărut abia la sfârșitul secolului $XX$, în preajma anului $1989$.

Forme de Stat și Guvernare la Nivel European

• Monarhia:
  • Statul este condus de un monarh (rege, împărat).
  • Puterea este transmisă ereditar, în cadrul aceleiași familii.
  • La începutul secolului $XX$, monarhiile predominau în Europa, însă numărul lor a scăzut progresiv după Primul Război Mondial și Cel de-Al Doilea Război Mondial.
  • În România, monarhia a fost înlăturată forțat în anul $1947$.
• Republica:
  • Statul este condus de un președinte.
  • Conducătorul este ales prin vot pentru o perioadă de timp limitată.

Caracteristicile Regimurilor Politice Democratice

• Exercitarea votului este liberă.
• Alegerile sunt organizate în mod periodic.
• Există pluralism politic (prezența mai multor partide politice).
• Funcționează principiul separării puterilor în stat:
  • Puterea legislativă: Reprezentată de Parlament.
  • Puterea executivă: Reprezentată de Guvern.
  • Puterea judecătorească: Reprezentată de instanțele de judecată.
• Drepturile și libertățile cetățenești sunt respectate în totalitate.

Caracteristicile Regimurilor Politice Totalitare

• Alegerile nu sunt libere; acestea sunt fie falsificate, fie suspendate complet.
• Există un singur partid politic (monopartidism).
• Nu există separarea puterilor în stat, întreaga autoritate fiind concentrată în mâinile unui singur dictator.
• Drepturile și libertățile cetățenești sunt încălcate sistematic.
• Înființarea poliției politice și a unui aparat de represiune violent împotriva populației:
  • Rusia: CEKA, ulterior NKVD și KGB.
  • Germania: GESTAPO.
  • România: SECURITATEA.
• Eliminarea tuturor adversarilor politici și a opozanților, care sunt închiși sau executați.
• Subordonarea intereselor individului față de interesele statului.
• Dezvoltarea cultului conducătorului (venerarea dictatorului).
• Controlul total asupra mass-media prin intermediul cenzurii.

Modele de Democrație în Secolul $XX$

• Cele mai reprezentative democrații au fost Marea Britanie, Franța și S.U.A.
• Evoluția votului: După Primul Război Mondial, multe state au adoptat votul universal, inițial pentru bărbați, apoi treptat și pentru femei.
• Sistemul bipartid (Modelul englez și american): Presupune existența a două partide majore care alternează la conducere.
  • Marea Britanie: Partidul Conservator și Partidul Laburist.
  • S.U.A.: Partidul Republican și Partidul Democrat.
• Modelul francez (Pluripartidismul): Presupune existența mai multor partide care guvernează prin realizarea unor coaliții, deoarece niciun partid nu depășește pragul de $50\%$
• Evoluția post-$1945$: În Europa de Vest s-au pus bazele Uniunii Europene. În Europa de Est, după căderea comunismului în $1989$, statele au revenit la regimuri democratice bazate pe modelul occidental.

Cauzele Apariției Regimurilor Totalitare

1. Situația socială și politică extrem de dificilă din timpul Primului Război Mondial.
2. Nemulțumirea profundă provocată de prevederile tratatelor de pace de după război.
3. Instabilitatea economică severă cauzată de Marea Criză Economică dintre anii $1929$ și $1933$.

Regimul Comunist

• Etimologie și Ideologie: Cuvântul provine din latină și înseamnă „comun”. Ideologia a fost fundamentată de germanii Karl Marx și Friedrich Engels.
• Manifestul Partidului Comunist ($1848$): Lucrarea de bază redactată de Karl Marx care expune principalele idei:
  1. Desființarea proprietății private prin naționalizarea întreprinderilor și colectivizarea agriculturii.
  2. Lupta de clasă: Conflictul dintre proletariat (muncitorime) și burghezie.
  3. Promovarea ateismului.
• Comunismul în Rusia (U.R.S.S.):
  • Instaurat prin Revoluția Bolșevică din octombrie $1917$, condusă de Vladimir Ilici Lenin.
  • Perioada Lenin ($1917-1924$): Naționalizarea băncilor și întreprinderilor, interzicerea partidelor de opoziție, înființarea poliției CEKA. În $1922$ se înființează Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste.
  • Perioada Stalin ($1924-1953$): Colectivizarea forțată a pământurilor, industrializare accelerată, planuri cincinale pentru economie și „Marea Teroare” (arestarea și trimiterea opozanților în Siberia).
• Răspândirea postbelică: După $1945$, comunismul a fost exportat cu ajutorul armatei sovietice în state precum: România, Bulgaria, Albania, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia și Germania de Est (Republica Democrată Germană).
• Afara Europei: Regimuri comuniste în China, Coreea de Nord, Vietnam și Cuba.
• Căderea regimului: Mihail Gorbaciov (ajuns la putere în $1985$) a inițiat reforme care au dus la prăbușirea sistemului în Europa ($1989$) și în U.R.S.S. ($1991$).

Regimul Fascist în Italia

• Ideologie: Provine de la latinescul „fascia” (simbol al autorității romane). Pune accent pe naționalism extrem, redarea măreției națiunii italiene, conducere autoritară, militarism și corporatism (înlocuirea sindicatelor cu corporații de stat).
• Benito Mussolini:
  • A înființat Partidul Fascist în $1921$, pe fondul nemulțumirii față de tratatele de pace de după Primul Război Mondial.
  • Marșul asupra Romei ($1922$): Mii de fasciști au forțat regele să-l numească pe Mussolini prim-ministru.
  • Guvernare: Eliminarea adversarilor, interzicerea altor partide, înrolarea populației în organizații controlate.
  • Prăbușire: Aliat cu Hitler în război, Mussolini a fost executat în anul $1945$, moment în care regimul a căzut.

Regimul Nazist în Germania

• Definiție: Nazismul provine de la Partidul Național Socialist al Muncitorilor din Germania.
• Ideologie: Dezvoltată de Adolf Hitler în cartea „Mein Kampf” (Lupta mea).
  • Promova superioritatea rasei ariene (germane) și considerarea evreilor ca fiind o „rasă inferioară”.
  • Elemente cheie: Rasism, antisemitism, militarism și obținerea „spațiului vital” (Lebensraum).
• Ascensiunea la putere:
  • Nemulțumirea față de Tratatul de la Versailles și criza economică din $1929-1933$.
  • Alegerile din $1932$: Partidul Nazist obține un procent mare de voturi.
  • Ianuarie $1933$: Hitler devine Cancelar, iar în $1934$ devine Președinte.
• Practici Politice și Atrocități:
  • Desființarea pluralismului politic.
  • Legile de la Nürnberg ($1935$): Evreii își pierd cetățenia și sunt obligați să poarte „Steaua lui David”.
  • Soluția Finală ($1942$): Decizia uciderii în masă a evreilor.
  • Holocaustul: Exterminarea a aproximativ $6$ milioane de evrei în lagăre de concentrare.
• Finalul: În $1945$, Hitler se sinucide, iar regimul este înfrânt.

Ideologii și Practici Politice în România

• Consolidarea Democratică:
  • Carol I ($1866-1914$): Prima Constituție liberală, apariția PNL ($1875$) și a Partidului Conservator ($1880$). Votul era cenzitar (bazat pe avere).
  • Ferdinand I ($1914-1927$): Introducerea votului universal pentru bărbați ($1918$) și adoptarea Constituției din $1923$.
• Extremismul în Perioada Interbelică:
  • Partidul Comunist Român ($1921$): Extremă stângă, susținea interesele Rusiei (desprinderea Basarabiei); interzis în $1924$.
  • Legiunea Arhanghelului Mihail ($1927$): Extremă dreaptă, condusă de Corneliu Zelea Codreanu (ulterior Horia Sima). Denumiri ulterioare: Garda de Fier ($1930$), Partidul Totul Pentru Țară ($1934$). Au practicat asasinatul politic (I.G. Duca în $1933$, Armand Călinescu în $1939$).
• Degradarea Regimului:
  • Carol al II-lea ($1930-1940$): Regim autoritar din $1938$, o nouă Constituție, formarea partidului unic „Frontul Renașterii Naționale” (Partidul Națiunii).
  • Ion Antonescu ($1940-1944$): Conducător cu puteri depline. Statul național-legionar (septembrie $1940$ - ianuarie $1941$). După tentativa de lovitură de stat a legionarilor din ianuarie $1941$, aceștia sunt înlăturați.
• Perioada Comunistă ($1948-1989$):
  • Etapa Gheorghe Gheorghiu-Dej ($1948-1965$).
  • Etapa Nicolae Ceaușescu ($1965-1989$).
• Revenirea la Democrație: S-a produs după înlăturarea regimului comunist în decembrie $1989$.