Specializarea: Limba şi literatura Română- O limbă şi literatură modernă I.D.
Anul I, Semestrul I
Obiectivele disciplinei
Însuşirea principalelor caracteristici ale influenţelor instituţionale romane în civilizaţia europeană.
Înţelegerea procesului cultural de apariţie a civilizaţiei romane.
Însuşirea de către studenţi a caracteristicilor fiecărei părţi de vorbire a limbii latine.
Deprinderea şi aprofundarea noţiunilor gramaticale esenţiale ale limbii latine.
Recunoaşterea părţilor de vorbire latineşti şi a caracteristicilor acestora.
Capacitatea de analiză şi comparaţie a limbii latine în raport cu celelalte limbi romanice şi nu numai.
Analiza substantivelor, pronumelor, adjectivelor, verbelor selectate din texte aplicative.
Însuşirea noţiunilor de civilizaţie romană.
Interpretarea moştenilor latine din limbile europene.
Înţelegerea proceselor evolutive ale limbii latine.
Bibliografie
Bujor, I., Chiriac, Fr. (1971). Gramatica limbii latine, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
Bulgăr, Gheorghe (1993). Limba Latină, Editura Hyperion, Bucureşti.
Cizek, Eugen (1998). Mentalităţi şi instituţii politice romane, traducere în limba română Ilieş Câmpenau, Editura Globus, Bucureşti.
Coulanges, Fustel de (1984). Cetatea antică. Studiu asupra cultului, dreptului şi instituţiilor Greciei şi Romei, vol. I, II, Traducere de Mioara şi Pan Izverna, Editura Meridiane, Bucureşti.
Crăcea, Elena (2007). Dicţionar latin-român, român-latin, Editura Steaua Nordului, Constanţa.
Drîmba, Ovidiu (1998). Istoria culturii și civilizației, Editura Saeculum și Vestală, București, vol.I-III.
Dărămuş, Lucia (2008). Mituri şi legende ale antichităţii, Editura Ideea Europeană, Bucureşti.
Eliade, Mircea (1994). Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, Traducere de Cezar Baltag, Editura Universitas, Chișinău.
Gheorghe, I., Ştefan (1995). Culegere de texte latine, Editura Porto Franco, Galaţi.
Giardina, Andreea (2001). Omul Roman, Editura Polirom, Iaşi.
Grimal, Pierre (1973). Civilizaţia romană, vol. I., traducere de Eugen Cizek, Editura Minerva, Bucureşti.
Gulian, C., I. (1983). Lumea culturii primitive, Editura Albatros, Bucureşti.
Guţu Gheorghe (1993). Dicţionar român – latin, Ediţie revăzută şi completată, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
Hanga, Vladimir (1977). Mari legiuitori ai lumii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.
Iordănescu, Teodor (2000). Viaţa privată în Imperiul Roman, Editura vestala, Bucureşti.
Larousse (2000). Dicţionar de civilizaţie romană, traducere de Şerban Velescu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.
Lascu, Nicloae (1965). Cum trăiau romanii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.
Matei, Virgil (1994). Gramatica limbii latine, Editura Scripta, Bucureşti.
Pârlog, Maria (1996). Gramatica limbii latine, Editura ALL, Bucureşti.
Petre, Zoe (2000). Cetatea greacă între real şi imaginar, Editura Nemira.
Petolescu, Constantin, C. (2001). Epigrafia latină, Editura Ars Docendi, Bucureşti.
Pocket Oxford Latin Dictionary (1994). Edited by James Morwood, Oxford, UK, Oxford University Press.
Spivey, N. şi Squire, M. (2007). Panorama lumii clasice, Editura All, Bucureşti.
Simenschki, Theodor (1998). Gramatica limbii latine, Editura Viitorul românesc, Bucureşti.
Strechie, Mădălina (2008). Oameni politici ai Romei Antice (Lideri, instituţii şi mentalităţi), Editura Universitaria, Craiova.
Strechie, Mădălina (2008). Noţiuni de civilizaţie latină, Editura Universitaria, Craiova.
Strechie, Mădălina (2013). Limba unei culturi şi civilizaţii antice: limba latină-curs practic, Editura Universitaria, Craiova.
Unitatea de învăţare 4: Adjectivul
Definiție: Adjectivul este partea de vorbire care exprimă o calitate a unui nume, acordându-se în gen, număr şi caz cu numele determinat.
Clasificarea adjectivului în limba latină
Adjective regulat: au grade de comparaţie după regulile limbii latine.
Adjective neregulat: formează grade de comparaţie în mod diferit.
Adjective speciale: nu au grade de comparaţie ori se formează într-un mod deosebit.
Adjective regulare
Clasa I (trei terminaţii):
Exemplu: certus, -a, -um = sigur
Clasa a II-a (două terminaţii):
Exemplu: omnis, -e = tot, toată
Clasa a III-a (o singură terminaţie):
Exemplu: audax = curajos
Declinația adjectivelor la Clasa I
Exemplu: certus, -a, -um
Declinație:
Singular: N. certus, V. certum, G. certi, D. certo, Ac. certum
Plural: N. certi, V. certi, G. certorum, D. certis, Ac. certos
Sintagme
Exemple de sintagme cu adjectivele:
clarus vir = bărbat vestit
felix femina = femeie fericită
Gradele de comparaţie ale adjectivelor regulate
Comparativ
Se formează folosind sufixele -ior pentru genurile m.f. şi -ius pentru genul n.
Exemple:
certus, -a, -um -> certior, -ius = mai sigur
Superlativ
Se formează folosind sufixele -issimus, -issima, -issimum.
Exemplu: certus, -a, -um -> certissimus, -a, -um = cel mai sigur
Adjective neregulate
Exemple importante:
bonus, -a, -um = bun, melior = mai bun, optimus = cel mai bun
malus, -a, -um = rău, peior = mai rău, pessimus = cel mai rău
Adjective speciale
Definiție: Adjective care nu au grade de comparaţie sau se formează într-un mod special.
Exemple:
Fereus, -a, -um = de fier
Dacus, -a, -um = dac
Teme de studiu
Declinaţi la singular și plural următoarele sintagme:
terra Daca = pământul dac
magister egregius = funcţionar distins
bona fides = loialitate bună
mala res = lucru rău.
Treceţi la gradele de comparaţie adjectivele din exerciţiul 1, unde este posibil.