Manevrele de Masaj

Manevre Principale și Secundare în Masajul Clasic

Primele 12 întrebări sunt despre manevrele principale și secundare de masaj.

Manevre Principale de Masaj

Următoarele sunt considerate manevre principale de masaj:

• Efleuraj

• Fricțiuni

• Frământat

• Tapotament

• Vibrații

Manevre Secundare de Masaj

Următoarele sunt considerate manevre secundare de masaj:

• Ciupituri

• Pensări

• Tracțiuni

• Scuturări

• Presiuni

Efleurajul

Caracteristici ale Efleurajului

Efleurajul este o manevră care se caracterizează prin:

• Vizarea în special a tegumentelor.

• Constă în alunecări ritmice, ușoare, ale mâinilor maseurului în sensul circulației sanguine venoase și limfatice.

• Ritmul de execuție respectă trecerea de la ușor, crescând treptat în intensitate, pe măsură ce se obține acomodarea subiectului, "încălzirea" lui, în vederea aplicării manevrelor de masaj mai puternice, mai stimulente.

• Este indicată păstrarea permanentă a contactului cu pacientul.

• Este o manevră folosită la începutul fiecărei ședințe de masaj, intercalată cu restul manevrelor și la finalul ședinței de masaj.

Execuția Tehnică a Efleurajului

Din punct de vedere tehnic, efleurajul se execută cu:

• Degetele.

• Fața palmară a mâinilor.

• Eminențele tenare și hipotenare.

• Partea cubitală a mâinii.

• Priza în pieptene.

Efectele Efleurajului obținute pe Cale Mecanică

Următoarele efecte reprezintă efecte ale efleurajului obținute pe cale mecanică:

• Este activată circulația limfatică prin manevre lente, executate cu ușoară presiune.

• Accelerează circulația de întoarcere, ușurează travaliul cardiac și contracțiile sistolice.

• Realizează acomodarea subiectului în vederea aplicării procedeelor de masaj mai puternice.

• Determină exfolierea celulelor cornoase de la nivelul stratului disjunct și stimulează diferențierea celulelor bazale și astfel se reduce timpul necesar reînoirii epidermului.

• Întârzie și diminuează fenomenul fiziologic specific vârstei înaintate.

• Curăță pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial.

• Manevrele aplicate structurilor de suprafață activează secreția de sebum a glandelor sebacee, prin stimularea contracției mușchiului erector, rolul sebumului fiind de protecție antimicrobiană și antiparazitară la nivelul pielii, prin formarea filmului acid de suprafață.

• Masajul stimulează deschiderea canalelor excretorii, produșii sudoripari sporind rolul antimicrobian.

• Masajul, prin producere de transpirație, intervine în reglarea funcției de termoreglare.

• Prin transpirație se elimină substanțe minerale, produși reziduali din dezintegrarea substanțelor proteice (acid uric, uree, creatină, amoniac) și compuși organici neazotați (acid lactic, etc.), substanțe rezultate în urma complexelor procedee biochimice care au loc în timpul contracției musculare.

Efectele Efleurajului obținute pe Cale Reflexă

Următoarele sunt efecte ale efleurajului obținute pe cale reflexă:

• Sunt excitați receptorii senzitivo-senzoriali reprezentați de extero-proprio și enteroceptori, ale căror impulsuri se transmit centrilor superiori care declanșează pe cale reflexă reacții de răspuns în țesuturile și organele corpului.

• Manevrele lungi, executate cu ritm și intensitate redusă, au acțiune calmantă asupra sistemului nervos.

• Manevrele lungi, executate cu ritm și intensitate redusă, au acțiune decontracturantă asupra fibrelor musculare striate.

• Manevrele lungi, executate cu ritm și intensitate redusă, au acțiune relaxantă la nivelul musculaturii striate.

• Excitarea terminațiilor nervoase la nivelul pielii declanșează reflexul axonic antidromic, cu efect vasodilatator, care conduce la apariția hiperemiei cutanate.

Fricțiunea

Caracteristici ale Fricțiunii

Fricțiunea este o manevră care se caracterizează prin:

• Se adresează țesuturilor moi subcutanate.

• Constă în presarea țesuturilor moi pe țesuturile profunde sau pe un plan dur osos, și deplasarea lor în limita elasticității proprie.

• Este o manevră principală de masaj ce se adresează țesutului subcutanat.

• Stimulează activitatea factorilor lipolitici.

• Îmbunătățește suplețea și elasticitatea țesuturilor supraiacente, derm și hipoderm.

Execuția Tehnică a Fricțiunii

Din punct de vedere tehnic, fricțiunea se poate realiza folosind următoarele zone anatomice:

• Vârfurile degetelor.

• Partea palmară sau dorsală a mâinii.

• Eminențele tenare și hipotenare ale mâinilor.

• Marginea cubitală a mâinii.

• Pumnii (cu nodozitățile degetelor).

Efectele Fricțiunilor obținute pe Cale Mecanică

Următoarele efecte reprezintă efecte ale fricțiunilor obținute pe cale mecanică:

• Stimulează activitatea factorilor lipolitici determinând scăderea stratului adipos.

• Stimulează suplețea și elasticitatea țesuturilor supraiacente, epiderm, derm.

• Activează circulația locală, asigură o bună nutriție locală, și conduce la accelerarea procesului de regenerare și cicatrizare a țesuturilor în cazul existenței unor leziuni.

• Crește gradul de penetrabilitate cutanată pentru diverse medicamente.

• Previne traumatisme de tipul întinderilor și smulgerilor de fibre de la nivelul joncțiunii musculo-tendinoase în cazul unor mișcări greșite, a unui efort fizic intens și brusc.

• Excită proprioceptorii de la nivelul articulațiilor, tendoanelor, tecilor sinoviale de la nivelul unor regiuni ale corpului.

• Activează rețeaua vasculară arterială limfatice.

• Activează rețeaua vasculară articulară și periarticulară.

Efectele Fricțiunilor obținute pe Cale Reflexă

Următoarele efecte reprezintă efecte ale fricțiunilor obținute pe cale reflexă:

• Eliberarea la nivelul vaselor cutanate a bradikininei, histaminei, acetilcolinei urmată de vasodilatație locală.

• Reacțiile locale cutanate declanșează prin mecanisme complexe (nervoase, umorale, hormonale) reglarea circulației sanguine în întregul organism.

• Executate cu ritm lent și insistent scad sensibilitatea locală, încordarea nervoasă generală, contractura musculară.

• În situația aplicării fricțiunii cu ritm viu și intensitate sporită apar efecte de stimulare a sistemului nervos central și periferic.

• Reacțiile locale cutanate declanșează prin mecanisme complexe (nervoase, umorale, hormonale) reglarea circulației limfatice în întregul organism.

Frământatul

Execuția Tehnică a Frământatului

Din punct de vedere tehnic, frământatul se poate realiza folosind următoarele metode:

• Frământatul în cută mare (folosind ambele mâini).

• Frământatul în cută mică (folosind degetele).

• Frământatul cu pumnii.

• Frământatul între marginile cubitale ale mâinilor.

• Frământatul circular.

Efectele Frământatului obținute pe Cale Mecanică

Următoarele efecte reprezintă efecte ale frământatului obținute pe cale mecanică:

• Stimulează deschiderea unor capilare de rezervă care favorizează circulația profundă și eliminarea produșilor toxici.

• Manevrele de frământat favorizează eliminarea mai rapidă a cataboliților anaerobi lactacizi.

• Contribuie la menținerea musculaturii într-o stare de funcționare bună, asigură o troficitate normală.

• Contribuie la menținerea elasticității țesutului muscular.

• Contribuie la combaterea atrofiilor musculare.

Efectele Frământatului obținute pe Cale Reflexă

Următoarele efecte reprezintă efecte ale frământatului obținute pe cale reflexă:

• Este stimulată fiziologic excitabilitatea mușchilor.

• Este stimulată fiziologic contractibilitatea mușchilor.

• Este stimulată fiziologic conductibilitatea mușchilor.

• Excitabilitatea dă posibilitatea susținerii eforturilor prelungite și rezistență la oboseală.

• Este eficient în stările de atonie, atrofie și insuficiență musculară, consecințe ale imobilizărilor prelungite necesare după diferite traumatisme sau alte afecțiuni musculare.

Tapotamentul

Caracteristicile Tapotamentului

Tapotamentul este o manevră care se caracterizează prin:

• Este cea mai stimulentă manevră de masaj.

• Se aplică pe țesuturile moi ale corpului.

• Constă în aplicarea unor loviri ritmice ale țesuturilor.

• Se folosesc diferite părți ale mâinii.

• Este indicat persoanelor cu masă musculară bine dezvoltată.

Execuția Tehnică a Tapotamentului

Din punct de vedere tehnic, tapotamentul se execută în felul următor:

• „tocat” - constă în serii de loviri aplicate suprafeței de masat, cu mâinile în poziție intermediară de prono-supinație, palmele față în față, coatele apropiate de trunchi, antebrațele în flexie pe brațe (cca. $90^{\circ}$).

• „plescăit” - se execută cu fața palmară a celor patru degete (fără police), care cad ușor și tangențial pe suprafața masată.

• „în ventuză” („în cupă”) - se aplică cu mâinile “în cupă”, degetele fiind apropiate și ușor flectate.

• „bătătorit” - este manevra care se aplică pe suprafețe cu masă musculară bine dezvoltată (coapse, regiunea fesieră).

• „percutat” - se execută cu pulpa degetelor care sunt în poziție ușor flectate, palmele situate în apropierea zonei de aplicare a masajului.

Efectele Tapotamentului obținute pe Cale Mecanică

Următoarele sunt efecte ale tapotamentului obținute pe cale mecanică:

• Mobilizează lipidele din adipocite.

• Acționează asupra nervilor vaso-motori.

• Crește afluxul sanguin spre regiunea masată.

• Hiperemie cutanată de lungă durată.

• Acționează asupra ramurilor periferice ale nervilor senzitivi și motori.

Efectele Tapotamentului obținute pe Cale Reflexă

Următoarele sunt efecte ale tapotamentului obținute pe cale reflexă:

• Scade sensibilitatea dureroasă.

• Are efect analgezic.

• Contracție rapidă a fibrelor musculare prin excitarea fibrelor motorii propriu-zise.

• Crește tonusul muscular.

• Prin acțiunea asupra motoneuronilor tonici se determină o contracție lentă.

Vibrațiile

Execuția Tehnică a Vibrațiilor

Din punct de vedere tehnic, vibrațiile se execută astfel:

• Vibrații executate cu vârful degetelor.

• Vibrații executate cu fața palmară a mâinilor.

• Vibrații executate cu podul palmei.

• Vibrații executate cu partea cubitală a mâinii.

• Vibrații cu pumnul închis.

Efectele Vibrațiilor obținute pe Cale Mecanică

Următoarele sunt efecte ale Vibrațiilor obținute pe cale mecanică:

• Activează circulația locală profundă.

• Executate cu ritm viu și intensitate crescută, împiedică depozitarea adipocitelor.

• Facilitează mobilizarea adipocitelor din țesutul subcutanat.

• Produc Hiperemie.

• Activează circulația locală.

Efectele Vibrațiilor obținute pe Cale Reflexă

Următoarele sunt efecte ale Vibrațiilor obținute pe cale Reflexă:

• Manevrele ușoare și prelungite au efect calmant.

• Manevrele ușoare și prelungite reduc sensibilitatea cutanată.

• Manevrele ușoare și prelungite produc o senzație plăcută, de relaxare și încălzire.

• Produc relaxare musculară.

• Produc o stare de relaxare psihică.

Cernut

Afirmații Adevărate despre Cernut

Următoarele afirmații despre Cernut sunt ADEVĂRATE:

• Se aplică pe segmentele membrelor superioare și inferioare.

• Au efect relaxant.

• Se prinde masa musculară între fețele palmare ale mâinilor, cu degetele ușor flectate și deplasarea acestora dintr-o parte în alta, prin presiuni alternative ale mâinilor, mișcare asemănătoare cernutului cu o sită.

• În execuția cernutului, mâinile se deplasează din aproape în aproape pe segmentul respectiv.

• Ritmul de execuție poate fi mediu sau mai rapid.

Rulat

Afirmații Adevărate despre Rulat

Următoarele afirmații despre Rulat sunt ADEVĂRATE:

• Se aplică pe segmentele membrelor superioare.

• Mâinile terapeutului prind segmentul respectiv între fețele palmare, cu degetele întinse și se deplasează ritmic, alternativ, de jos în sus, pe cele două planuri paralele.

• Efectul procedeului se bazează pe o bună relaxare musculară și nervoasă din partea subiectului, relaxare ce este îmbunătățită prin această manevră.

• În terapie este folosit pentru recuperarea după accidente, după leziuni musculo-articulare.

• Crește suplețea țesuturilor și decontracturează musculatura.

Presiuni

Afirmații Adevărate despre Presiuni

Următoarele afirmații despre Presiuni sunt ADEVĂRATE:

• Pot fi aplicate ca procedee independente, denumite în acest caz presiuni simple sau asociate cu mișcări respiratorii și cu vibrații, denumite presiuni vibrate.

• Manevre de presiune, mai puternice, se aplică numai tinerilor sănătoși și robuști.

• Presiunile pot fi aplicate la nivelul spatelui, asociate cu mișcări respiratorii astfel: se așază mâinile cu degetele răsfirate, pe direcția spațiilor intercostale, transversal, cu baza în apropierea coloanei vertebrale, pe cele două hemitorace.

• Manevra necesită o colaborare între acțiunile subiectului și ale maseurului, trebuie executată în ritmul funcției respiratorii.

• În cazul presiunilor asociate cu mișcările respiratorii, subiectul execută un inspir forțat, eventual ajutat de maseur prin ridicarea pasivă a părților laterale ale toracelui, iar în momentul de final al expirului, maseurul execută câteva presiuni scurte.

• Fac parte din categoria manevrelor secundare de masaj.

• Se aplică persoanelor sănătoase, robuste.

• Pot fi asociate cu mișcări respiratorii.

• Pot fi aplicate atât ca procedeu independent cât și asociat cu mișcări respiratorii.

• Nu sunt indicate în cazul pacienților cu osteoporoză sau fragilitate osoasă

Tracțiuni

Afirmații Adevărate despre Tracțiuni

Următoarele afirmații despre Tracțiuni sunt ADEVĂRATE:

• Se aplică în special asupra articulațiilor și țesuturilor periarticulare.

• Se aplică în special în cadrul ședințelor de masaj segmentar.

• Priza se aplică în funcție de segmentul respectiv, astfel: priza mică - cu două-trei degete pentru tracțiunile aplicate articulațiilor degetelor;

• Priza se aplică în funcție de segmentul respectiv, astfel: cu mâna – cuprinzând extremitatea distală a segmentului, se realizează tracțiunea, cealaltă mână se aplică deasupra articulației respective.

• Se folosesc în mod deosebit la articulațiile degetelor, de asemenea și celorlalte articulații ale corpului.

• Tracțiunile la nivelul coloanei vertebrale cervicale se realizează prin poziționarea capului în axul gâtului, mâinile se aplică pe tâmple sau pe frunte și ceafă, apoi se trage în sus.

• La nivelul trunchiului priza pentru tracțiuni este de apucare peste brațe, subiectul fiind în poziție șezând sau stând. Se execută tragerea în sus, tracțiunea subiectului în sens vertical, manevră ce necesită din partea maseurului calități fizice deosebite.

• Scopul tracțiunilor este de realizare a întinderii și alungirii elementelor articulare și periarticulare în limitele fiziologice, o degajare sub presiune a elementelor intraarticulare și obținerea unui spațiu între acestea.

• Tracțiunile se încadrează în categoria manevrelor secundare de masaj.

• Se pot realiza manual sau cu ajutorul dispozitivelor specifice.

Scuturări

Afirmații Adevărate despre Scuturări

Următoarele afirmații despre Scuturări sunt ADEVĂRATE:

• Sunt manevre înrudite cu tensiunile și tracțiunile, constau în mișcări oscilatorii executate ritmic.

• Folosite adresate la nivelul membrelor superioare și inferioare sau segmentelor acestora.

• Au rolul de a înlocui (prin scuturatul spațiilor interosoase) manevrele de masaj care nu se pot aplica (frământatul) la nivelul extremităților membrelor, la mâini și picioare.

• Priza realizată între police și index ale mâinilor maseurului, aplicată degetelor extreme (police-haluce, deget mic) ale segmentului subiectului (sau marginilor laterale ale mâinilor și picioarelor) imprimă mișcări ritmice, active, în sus și în jos sau stânga-dreapta.

• Se mai poate folosi priza medie, aplicată cu mâna “în căuș” pe toate degetele mâinii sau piciorului subiectului, cealaltă mână fixând pumnul sau glezna respectivă pentru scuturatul degetelor, sau se pot scutura degetele pe rând, unul câte unul, maseurul folosind priza mică cu policele și indexul.

• Fac parte din categoria manevrelor secundare de masaj.

• Efectele acestor manevre executate separat sau asociate, sunt în funcție de ritmul cu care se execută: scuturări executate lent, scuturări executate cu ritm viu.

• Scuturările executate cu ritmul viu provoacă efecte stimulente, locale și generale.

• Scuturările executate lent determină efecte de relaxare.

• Sunt manevre înrudite cu tensiunile și tracțiunile, constau în mișcări oscilatorii executate ritmic.